Pigliacelli – Nu i se poate imputa vreun gol, deşi are nişte probleme evidente la ieşirile pe centrări. În afara celor 4 goluri, de reţinut ar fi doar mingea respinsă la şutul lui Filip.
Donkor – Mai rău de atât nici că se poate. A greşit mult, a fost depăşit mereu, unicul lucru bun a fost centrarea pentru golul lui Cicâldău. Mangia s-a plâns de soluţii, dar după ce a arătat ghanezul, variantele Drăghici sau Briceag nu piteau fi mai proaste. Este ciudat că atunci când se accidentează Martic, declară forfait şi Dimitrov. S-a întâmplat şi în vara trecută. Mai ciudat că li s-a prelungit ambilor contractul, în condiţiile în care Craiova are doi tineri împrumutaţi care par pregătiţi să revină cu pretenţii de a juca: Vlădoiu şi Borţa.
Acka – Revenire groaznică. Sincer, dacă îl îndepărtezi pe Gardoş şi îl aduci pe Acka atunci nu prea te pricepi la jucători. Răzvan Popa sau Acka, aceeaşi poveste. De neînţeles ce voia să-i facă lui Hora, să-l asiste, să-l ajute, să-l încurajeze, la faza golului anulat gazdelor.
Tiago Ferreira – N-a fost nici el departe de Acka şi Donkor ca evoluţie. Slab, marcaj superficial, l-a pierdut pe Gnohere la golul acestuia.
- Bancu – A jucat bine şi trebuie să continue la fel, indiferent ce spun „marii specialişti” despre evoluţiile sale. Poate că în acest meci era mai nimerită folosirea lui Briceag, nu neapărat pentru calităţile acestuia, ci pentru ca Bancu să fie mai prezent în ofensivă. Penalty executat ca la carte, deşi in Cupa Ligii, acum aproape 3 ani a tras peste poartă, iar în acest campionat a marcat la Voluntari. A mai avut alte centrări bune, inclusiv cea pentru Mihăilă, în debutul părţii secunde.
Mateiu – Dacă la precedentul meci cu FCSB s-a spus că a lipsit mult, acum nu se poate spune neapărat că s-a văzut revenirea lui. N-a mai fost atât de combativ, putea ajuta mai mult apărarea, gazdele au jucat mult între linii, mijlocaşii au creat superioritate în careul Craiovei.
Cicâldău – Meci bun, concretizat şi cu un gol frumos, reluare imparabilă cu capul. Nici vorbă de fault la Benzar, nici măcar la baschet nu se sancţiona acea mână pe adversar.
Bărbuţ – A făcut un meci destul de bun, a scos acel penalty, a avut şi alte acţiuni periculoase. Pe faza defensivă a avut carenţe, Junior Morais a urcat mult acolo şi a fost chiar decisiv. Pe final, Bărbuţ a mai avut un şut în bară. Trei coechipieri erau pe linia de 6 metri liberi, dar nu i se poate imputa că nu a găsit această soluţie ideală, de a le întoarce mingea, mai ales că era o execuţie pretenţioasă.
Mihăilă – Doar acea reluare cu capul peste poartă în debutul reprizei secunde ne-a adus aminte că se află pe teren. Invizibil, distribuit şi în spatele vârfului, îi convine mult mai mult banda.
Drăghici – Nu se poate spune că a jucat prost, dar nici n-a adus vreun plus. S-a remarcat la acea fază când l-a întors pe Benzar, iar mingea centrată şi deviată a căzut pe bară. Îşi face treaba, dar în acel rol e nevoie de ceva mai mult. Poate că trebuia mai bine încercat fundaş dreapta, a fost folosit acolo când evolua la Juventus Bucureşti. Problema este că plecarea lui Mitriţă a fost acoperită cu o rezervă de la Sepsi, deşi trebuia adus cel mai bun jucător de acolo, Tandia.
Carlos Fortes – Cât l-au ţinut bateriile a jucat bine. A apărut mereu la combinaţii, a ţinut de minge, a câştigat dueluri, s-a deplasat pe tot latul terenului în atac, a avut şi acea bară. În ultima jumătate de oră s-a văzut că este epuizat, n-a mai reuşit nimic.
Bic – Surprinzătoare introducerea lui. La schimbările ofensive ale FCSB, Mangia a răspuns cu una defensivă, care nu a dat roade. Bic s-a văzut doar când a executat o lovitură liberă.
Cristea – A jucat puţin. A avut o singură minge în careu, dar n-a scos nimic. Era mai indicată folosirea sa din primul minut în acest joc, fiindcă oricum este suspendat în Cupa României, iar Fortes oricum nu poate mai mult de 50-60 de minute. I se întâmplă ce a păţit Gardoş cu Mangia.
Kelic – Scos din echipă chiar de ziua lui, probabil pe motivul că în fiecare meci cu FCSB a greşit, are două autogoluri şi un penalty la activ, dar absenţa lui s-a simţit crunt. A fost introdus pe final din lipsă de variante, poate şi pentru a specula eventualele centrări în careul advers. Nuno Rocha a refuzat să intre, acuzând anumite probleme fizice, dar le-a semnalat abia la încălzire. Vorba aia, cine a trădat o dată, o va face din nou. Şi ne amintim meciul cu Dinamo de acum doi ani de pe Arena Naţională, când Rocha a intrat abia pe final, cu scandal şi cu atitudine nepotrivită.