Comunitatea Evreilor din Craiova, în parteneriat cu Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” şi Liceul „Traian Vuia”, au organizat ieri, la Sinagoga din Craiova, un eveniment dedicat “Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului”, tema manifestării fiind “Drama copiilor evrei”. O adevărată lecţie de istorie a fost predată cu mult har, elevilor de la cele două unităţi de învăţămât, de către prof.univ.dr Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova. A fost prezent de asemenea, la acest eveniment de o încărcătură emoţională extraordinară şi vicepreşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, inimosul Francisc Abraham, care i-a aşteptat pe tineri şi i-a îndrumat să-şi ocupe locurile în somptuoasa sinagogă.
Anul 2018 este semnificativ pentru România din perspectiva omagierii victimelor Holocaustului din țara noastră: s-au împlinit 77 de ani de la pogromul legionar din București din ianuarie 1941, 77 de ani de la pogromul de la Iași din iunie 1941 și de la deportările în Transnistria din octombrie 1941. În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, în Craiova se organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, concursuri şcolare etc. La fel s-a întâmplat şi anul acesta.
La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei
Potrivit prof.univ.dr Corneliu Sabetay, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Basarabia, Bucovina (de Nord şi de Sud), nordul Moldovei (jud. Dorohoi), mai puţin din alte regiuni ale ţarii, inclusiv din Bucureşti. Precum şi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. “Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. De asemenea, printre cei supuși regimului de exterminare din Transnistria au fost și mii de familii de romi, deportați pe parcursul anilor 1942-1943…”, a explicat preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova.
“Victime şi criminali”
Evenimentul de ieri a fost împărţit în două secţiunii. Una de referate şi comunicări ale profesorilor, unde au fost prezentate file din istoria evreilor, fiind inclus şi acest moment cutremurător. Prof. Nori Cadea de la Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” a prezentat „Holocaustul în România”, prof. Monica Feraru, de la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Ţiţeica”, a deschis cu o emoţie deosebită acţiunile propriu-zise de purificare etnică, tema referatului fiind, “Victime şi criminali”, iar prof. Carmen Oprea, de la Liceul “Traian Vuia”, s-a oprit la “Terminologia Holocaustului”. Capitolul românesc al Holocaustului este foarte complex, însumând acţiuni şi manifestări diverse, cu semnificaţii nuanţate. În principal, el constă în deportarea şi exterminarea evreilor în lagarele din Transnistria.
„Jurnalul Anne Frank”
A doua secţiune a fost dedicată elevilor şi ea a constat în organizarea unei mese rotunde cu tema : „Drama copiilor evrei”. Şase elevi ai Colegiului Naţional Militar Tudor Vladimirescu au dat dovadă de o bună cunoaştere a istorie, pentru că Holocaustul produs în România nu este, cum doar o problemă a evreilor. De fapt, Holocaustul din România este o problemă a noastră, a tuturor. Comemorarea decentă împreună, români şi evrei, a “Zilei Holocaustului” şi implicit a victimelor unor orori petrecute cu numai şase decenii în urmă ar fi un important simptom de maturizare şi democratizare a societăţii româneşti. Alexia Bâţână, clasa a IX-a D a recitat poezia „Fluturele”; o invitaţie la lectură a venit din partea elevului Florin Ştefan Pap, clasa a IX-a D, recomandând „Jurnalul Anne Frank”, iar Cosmin Cârlan, clasa a IX-a D, „Hoţul de cărţi” şi „Convoiul Mieilor”. Elevul Octavian Mocanu, tot de la CNM „Tudor Vladimirescu” a prezentat date din „Lagărul de la Auschwitz”; iar Georgiana Vasile, de asemenea clasa a IX-a, s-a referit tot la „Povestea Annei Frank”. Eleva Maria Lascu a fost impresionată de „Eva Heimann – o victimă din Transilvania”.
„Prin convieţuirea paşnică a arabilor şi evreilor în Spania, au înflorit economia şi cultura”
Evreii sunt unul dintre popoarele cele mai vechi pe pământ, care au rezistat unei istorii de 4000 de ani. Terah, tatăl lui Abraham, trăia departe de Canaan, în oraşul Ur (lângă Golful Piersic) şi se închina unor zei locali. Primii evrei se ocupau de creşterea vitelor şi de agricultură. Numele de evreu provine din „habiru“, denumire dată de localnici pentru „cei de pe celălalt mal al „fluviului“ (Eufrat). Abram, care în urma revelaţiei divine, adică a recunoaşterii lui Dumnezeu, îşi schimbă numele în Abraham („tatăl popoarelor“ apare şi în Coran sub numele de Ibrahim) conduce tribul său, care includea şi robi spre Canaan, trecând prin Babilon, Aram (actuala Sirie; arameii erau semiţi, înrudiţi cu evreii). Profesorul Corneliu Sabetay le-a mai vorbit elevilor de la Traian Vuia şi de la Colegiul Naţional Militar şi despre evreii din Spania. “Perioada ce a urmat cuceririi Sudului Spaniei de către mahomedani a coincis cu o epocă fastă, numită „de aur“ pentru evrei. Prin convieţuirea paşnică a arabilor şi evreilor în Spania, au înflorit economia şi cultura, s-au recuperat valori antice ale şcolilor greceşti. Aristotel era la mare cinste în gândirea filosofilor arabi şi învăţaţilor evrei. Ştiinţele naturii, medicina, astronomia, matematica au fost aduse în Europa pe filiera spaniolo-evreo-arabă. Dinastia Omeiazilor, instaurată în anul 950 e.a. a stăpânit peste un veac o parte a Spaniei, făcându-şi simţită prezenţa în Occidentul european. Andalusia, nume arab dat unei provincii spaniole este legată de fondatorul califatului din Cordoba, Abdurahman cel Mare (912-961). Sevilla, Granada, Lucerna Toledo, Valencia, ş.a. au devenit centre urbanistice şi de cultură, unde găseai vechi băştinaşi, ca şi arabi, evrei, etc. În 915 se naşte, la Cordoba, unul din marii învăţaţi evrei, Chasdai ben Isak ibn Shaprut. A studiat cărţile sfinte, iudaice, scrierile arabe, latine, ca şi medicina.”, le-a explicat profesorul Sabetay, pentru o înţelegere mai bună.
La invitația părintelui Diac. Prof. Dr. Pătularu Ionuț Adrian, directorul Seminarului Teologic din Craiova, doi invitați de seamă ai comunității evreiești din Cetatea Băniei au poposit astăzi în mijlocul elevilor seminariști pentru a comemora prin cuvânt istoria holocaustului evreilor din cel de-al II-lea Război Mondial. Primul vorbitor a fost prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, reputat chirurg pediatru craiovean, de origine evreiască, actual președinte al comunității evreiești din Craiova. Cel de-al doilea invitat de onoare a fost doctorul Francisc Abraham, în calitate de vice-președinte al comunității evreiești craiovene.
