Universitatea Craiova, singura echipă care nu a marcat până acum, deţine meritat „lanterna roşie” a Ligii I
Pigliacelli – S-ar putea spune că a fost unicul jucător decent în meciul cu Sepsi, a scos vreo 3 mingi în situaţie de unu la unu cu atacanţii adverşi. Se poate discuta dacă ar fi fost indicat să iasă pe centrarea lui Hamed la gol.
Kelic – Am văzut că Răzvan Popa nu se descurcă pe această poziţie, dar la Kelic nici nu mai aveam nevoie de confirmare, ştiam dinainte că este lent, nu are viziune, nu are pasă şi nu are ce căuta în dreapta în acest sistem cu 3 fundaşi. Numai Mangia nu a înţeles, dar italianul înţelege tot mai puţine lucruri şi face şi mai puţine. Abia ne-am obişnuit cu Kelic în centrul defensivei, după multe bătăi de cap şi oricum cu riscul unor prostii cum a fost cea de la Botoşani, în returul Cupei, în dreapta este hilar să-l aşezi. A gafat din primul minut şi a continuat astfel până a ieşit.
Gardoş – Un meci prost, ca al întregii echipe. A gafat neverosimil, a părut un începător. În sistemul acesta al lui Mangia nimeni nu mai joacă nimic, iar italianul nu are soluţii, chiar dacă, din disperare, a apelat la o aşezare 4-3-3 pe parcursul jocului.
Tiago Ferreira – A fost penibil. Mai rău este că a început să comenteze, să se certe cu toată lumea, arbitri, coechipieri, adversari. Dacă era reală oferta de 1,5 milioane de euro de la Genk trebuia dus de mână în Belgia şi cu o fundiţă în plete.
Briceag – Unii ar putea spune că a fost o soluţie de avarie, dar el a jucat mai mult de o jumătate de sezon cu Mulţescu în acea zonă şi a făcut-o bine atunci. E adevărat, în alt sistem la acea vreme, dar la gol, când a fost spectator, se trecuse tot la o aşezare cu 4 fundaşi. Greu de catalogat modul cum l-a marcat pe Tandia la gol, ar fi plasat undeva între prostie şi neruşinare.
Mateiu – Unul dintre cei mai constanţi jucători ai echipei, se pare că Mangia şi-a bătut joc şi de el, fiindcă a fost o umbră la Sf. Gheorghe, un jalon în multe momente, deşi nu i se poate reproşa vreodată lipsa de angajament.
Cicâldău – Neîndoielnic, este peste Zlatinski. Mai mult ca sigur însă nu valorează nici jumătate din suma plătită pe el. Nişte scouteri capabili ar fi adus trei jucători mai buni pe milionul acela.
Bancu – S-a centrat de lângă el la gol. A încercat să aducă un plus prin acţiunile individuale, văzând că Mitriţă nu are pur şi simplu cu cine pasa în avanposturi, dar nu putea nici el mai mult. Dacă era antrenor, Mangia putea să-l încerce pe Bancu atacant dreapta în această perioadă în care nu are variantă acolo. Aşa a făcut Hagi cu Cristi Ganea în meciul din Bănie, l-a trecut din fundaş stânga în atacant dreapta, ca să poată intra cu piciorul de bază la interior, şi Ganea a reuşit atunci două goluri şi un asisst pentru Cicâldău. Mangia însă este depăşit de situaţie. A fost şi anul trecut, dar l-au scos anumiţi jucători şi a avut noroc cu omogenitatea echipei. Acum, când trebuie să inventeze şi el ceva, să reconfigureze echipa, dovedeşte că este „spart”. Asta e, important este să-şi mai mărească staff-ul, ca să aibă alături nu doar un prim 11 de conaţionali, ci şi rezerve.
Mitriţă – Probabil că regretă amarnic că nu a plecat şi el în vară. A rămas să se bată de unul singur cu defensivele adverse. Nici măcar el, cel mai bun jucător din România, nu poate câştiga meciuri de unul singur. A fost penalty la pătrunderea lui pe stânga, dar nici arbitrii nu-l mai cred când e faultat de atâtea ori, iar echipa e „varză”. Unicul care a încercat ceva. Păcat, fiindcă nu o să reziste mult, la temperamentul său, şi o să fie eliminat. Atunci să vedem în ce hal va arăta echipa!
Mihăilă – A avut trac, s-a văzut, a intrat greu în meci. A avut o fază în care a scos mingea bine în margine pentru Briceag, dar a urmat o centrare horror a acestuia prin faţa porţii. Prost moment pentru a debuta un tânăr de 18 ani. Îl încerci anul trecut când ai avantaj confortabil în vreun meci, îi dai minute treptat, ca să nu-i tai moralul puştiului, nu îl arunci în luptă în deplasare într-o perioadă în care toată echipa este „praf”.
Burlacu – Este un capitol special. Rar am văzut aşa ceva, nici Rambe sau Fajic în cele mai proaste zile ale lor nu au reuşit ce a făcut moldoveanul în meciul cu Sepsi. A dat senzaţia că nu a jucat niciodată fotbal. OK, a jucat vârf central, apoi a trecut în dreapta, nu a jucat unde-i convine, dar nu vorbim despre poziţionare, ci despre momentele unu la unu cu adversarii, despre toate pasele pe care le-a primit şi şi-a bătut joc de ele, a fost ceva de neimaginat. Mangia s-a lăudat că din munca lui s-au vândut jucători de 6 milioane de euro. Fals! Gustavo şi Băluţă erau jucători de peste 25 de ani, cu destulă experienţă. Surprinzător cum a fost vândut Screciu, probabil pe prestaţiile de pe vremea lui Mulţescu sau cele de la naţionala de juniori, fiindcă la Mangia a jucat puţin şi prost. Iar pe Burlacu a reuşit să-l „termine” italianul, nu mai joacă nimic de la începutul anului.
Glavina – În Liga a III-a din România găseşti mulţi atacanţi de nivelul croatului. Cine ştie ce comisioane s-or fi învârtit de a ajuns prin Bănie un astfel de jucător?
Zlatinski – Nu ne era dor de el, mai ales când l-am văzut cu ce „elan” intră pe teren. S-a dus de mult vremea în care putea aduce un plus, nici măcar pentru moral nu mai e bun, e în ultimul an de contract, nu mai are banderola, nu mai e titular, nu mai are nicio motivaţie şi probabil nici nu mai poate.
Bărbuţ – Alt jucător „stricat” de Mangia, pur şi simplu italianul este specialist în a scoate din formă jucătorii. Mai are pe Mitriţă să-l „termine”! Bărbuţ e inutil de mult, dar cândva arăta a fotbalist. OK, poate echipa a slăbit după plecările din vară, dar pe hârtie arată mai bine decât mulţi adversari din campionat, care însă joacă fotbal. Viitorul a jucat cu rezervele la Chiajna şi a arătat mai mult decât decent şi mai sunt alte echipe cu lotul ticsit de „no name” care arată mult mai bine decât Craiova. Doamne fereşte de măcelul de la Leipzig, fiindcă nemţii nu sunt italieni şi nu se limitează la 2-3 goluri, la cum arată Craiova ar putea să nu scape fără 7-8 „boabe”.
