În zilele de 25 și 26 mai 2018, Primăria Municipiului Caracal, Consiliul Local şi Biblioteca „Virgil Carianopol” organizează cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului-concurs naţional de poezie „Virgil Carianopol”. Programul cuprinde expoziții de carte, fotografii și ex-librisuri, expuneri literare susținute de invitați, recitaluri de poezie.
Festivalul, cu o tradiție de peste 20 de ani, este un eveniment menit să reunească oameni de cultură, specialiști și scriitori consacrați, dar şi să descopere şi să susţină talentele literare autentice. Prima ediţie a avut loc în anul 1993, fiind prezenţi Tudor Gheorghe, Ilarie Hinoveanu, actriţa Doina Ghiţescu, Ion Potopin, Florian Saioc, Virgil Dumitrescu, Constantin Dumitrache. De-a lungul timpului, au onorat festivalul pesonalităţi precum Gheorghe Grigurcu, Ion Pop, Ion Mureşan, Ion Stratan, Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Liviu Ioan Stoiciu, Ovidiu Ghidirmic, Alexandru Firescu, Emil Boroghină, Aurelian Titu Dumitrescu, Florea Miu, Marian Draghici, Ion Deaconescu, Dumitru Augustin Doman, Mircea Bârsilă, Paul Aretzu, Ioan Lascu, Petrișor Militaru, Mihai Duţescu, Mihai Firică, Ioana Dinulescu, Emilian Mirea, Liliana Hinoveanu, Gheorghe Mihail, Ion Meiţoiu, Dorin Teodorescu, Paul Matiu. La ediția din acest an au fost invitați scriitorii Nicolae Coande, Lazăr Popescu, Paul Aretzu, Ion Catrina.
Anul acesta s-au înscris la cele două secțiuni ale concursului (grupaje de poeme și volum de debut) 25 de poeți din diferite zone ale țării (Cluj-Napoca, Suceava, Iaşi, Timişoara, Turda, Târgu Jiu). Se vor acorda: un premiu pentru un scriitor consacrat, un premiu purtând numele „Trofeul Virgil Carianopol”, două premii pentru poeți aflați la primul volum, patru premii pentru grupaje de poeme și un premiu special.
Virgil Carianopol s-a născut la 29 martie 1908, în orașul Caracal, județul Romanați (azi Olt). Clasele primare le-a frecventat în orașul natal. După doi ani la Liceul „Ioniță Asan” din Caracal (1920-1922), absolvă școala militară de artificieri din București, devenind specialist în fabricări de pulberi și explozivi. Între 1934-1938, urmează, ca student audient, cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București. Între 1956 şi 1963 este arestat politic la Aiud și Periprava.
A debutat, în 1928, în revista „Zorile Romanațiului”, cu poezia Gânduri. A publicat un număr impresionant de volume: Flori de spin (1931), Virgil Carianopol (1933), Un ocean, o frunte în exil (1934), Scrisori către plante (1936), Carte pentru domnițe (1937), Frunzișul toamnei mele (1938), Scară la cer (1940), Poeme de pe front (1942), Versuri (1967), Cântece de amurg (1969), Cântece românești (1970), Viorile vârstei (1972), Lirice (1973), Ștergar românesc (1973), Scriitori care au devenit amintiri (1973), Elegii și elegii (1974), Arcașul lui Ștefan (1976), Cântece oltenești (1977), Clopoței și prichindei (1977), Lumini pentru dragostea mea (1978), Peisaj românesc (1979), Copilul cu inima de aur (1980), Copilul și țara (1981), Cântec la plecarea verii (1981), Scriitori care au devenit amintiri (1982), Scară la cer (1983, volum retrospectiv).
Scriitorul a decedat la 6 aprilie 1984, în București, fiind înmormântat la cimitirul Bellu. Postum, au apărut: Cântece pentru mama (1984), La ceasul de taină (1986, volum retrospectiv).