Grecia poate arunca în aer „zona euro”, prin referendumul asupra politicii de austeritate

După ce premierul grec Georges Papandreu a anunţat Parlamentul de la Atena de intenţia organizării unui referendum asupra planului de salvare, aprobat joia trecută în Consiliul European de şefii de stat şi de guvern din zona euro, care prevede o reducere de 50% a obligaţiilor acestei ţări, recapitarizarea băncilor şi creşterea forţei Fondului European de Stabilitate Financiară (F.E.S.F.) guvernul grec a dat undă verde, marţi noaptea, „în unanimitate” proiectul prim-ministrului. Votul va avea loc cât mai curând posibil, după ce dipoziţiile fundamentale ale acordului pe planul de salvare vor fi formulate şi după votul de încredere al Parlamentului, a menţionat un purtător de cuvânt al Guvernului. În timpul reuniuni Cabinetului Georges Papandreu, care a durat 7 ore, mai mulţi miniştri au exprimat critici la iniţiativa primului ministru, dar, în final, au decis susţinerea guvernului. Dilema este „da sau nu, acordului de împrumut, da sau nu, monedei euro”, a spus Georges Papandreu. „Referendumul va fi un  mandat clar şi un mesaj puternic în interiorul şi în afara Greciei privind cursul nostru european şi apartenenţa noastră la zona euro. Acesta va asigura cursul menţionat, în modul cel mai decisiv.” Papandreu a mai afirmat că recurgerea la alegeri anticipate ar însemna „să se eschiveze de responsabilitate”.

Guvernul Grec susţine referendumul

Referendumul cu privire la planul de salvare a Greciei va avea loc. Reunit în tr-o şedinţă extraordinară, guvernul elen a decis să susţină propunerea premierului Georges Papandreu pentru organizarea unui referendum pe tema sprijinului financiar oferit de Uniunea Europeană. Iniţiativa îngrijorează pieţele financiare, care s-au împărţit după anunţul făcut. De fapt, un „nu” al electoratului elen poate constitui un precedent la falimentul ţării, care ameninţă stabilitatea financiară a întregii zone euro, potrivit agenţiei de rating Fitch. Iar ipoteza nu poate fi exclusă, din cauza exasperării mari a populaţiei. De la 1 noiembrie a.c. grecii cunosc noi taxe, iar măsurile de austeritate se multiplică, ţara scufundându-se în recesiune, cu o rată a şomajului de 17%. Noi greve erau anunţate pentru ziua de ieri: transportatorii în comun şi personalul spitalelor deciseseră oprirea lucrului. Rezultatul votului rămâne, totuşi, incert. Şi va depinde de argumentele avansate de Georges Papandreu. Acesta va cere omologilor din G-20 „favorizarea democraţiei în raport cu apetitul financiar”. El mai afirmă că, deja, colegii săi europeni au fost avizaţi de aceste intenţii. La rândul lor, Franţa şi Germania, prin Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel, urmau să întâlnească, ieri, la ora 19.30 G.M.T., cu prim-ministrul grec Georges Papandreu, după o consultare cu liderii UE şi FMI. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat deja că Grecia trebuie să aleagă „cât mai curând posibil, calea pe care doreşte să meargă”, după anunţarea unui referendum cu privire la planul de ajutor european. La rândul său, Nicolas Sarkozy a avertizat că „planul adoptat joia trecută prin votul umanim a 17 membrii din zona euro este singura cale de rezolvare a problemei greceşti. Ministrul olandez al Finanţelor a avertizat şi el că referendumul propus aruncă un val de incertitudine asupra celei de-a şasea tranşe de ajutor acordat Greciei.

Criza se aprofundează

Intensificarea crizei din zona euro şi salvarea de la faliment a Irlandei şi Portugaliei de către FMI au adus Grecia, din nou, în atenţia pieţelor financiare. Analiştii se îndoiesc că Grecia va putea, în ciuda măsurilor de austeritate, să suporte singură greutatea datoriei sale şi să strângă bani de pe pieţe, chiar printr-o restructurare a datoriei sale. Totodată, guvernul de la Atena se confruntă şi cu presiunile oficialilor europeni, care cer reformarea finanţelor publice. Deşi, în luna iunie, Executivul elen a prezentat un nou plan de austeritate, pe 5 ani, ce prevedea economii de 24,8 miliarde euro, majorarea taxelor şi reducerea cheltuielilor, pentru ca Grecia să primească un  nou ajutor financiar internaţional, estimându-se atragerea altor 50 miliarde euro de pe urma privatizărilor sau a vânzării unor participaţii la companiile de stat, pieţele nu au fost convinse. La 21 iunie a.c., liderii zonei euro au convenit asupra celui de-al doilea pachet financiar, de 109 miliarde euro, la care se adăuga o contribuţie a sectorului privat de 50 miliarde euro. În plus Fondul European pentru Stabilitate Financiară se angaja să pună la dispoziţia Greciei împrumuturi pe termen lung la dobânzi mici. Deşi salutat de toată lumea, planul nu a produs efecte vizibile pe piaţă, iar în 26 octombrie a.c. liderii europeni s-au reunit, cu intenţia clară de a pune capăt datoriilor din zona euro. La finalul a zece ore de discuţii, s-a hotărât ca datoria Greciei să fie redusă cu 100 miliarde euro, creditorii privaţi urmând să facă un efort valutar de ştergere a datoriilor Greciei cu 50%, iar capacitatea Fondului European de Stabiltate Financiar să fie crescută la 1.000 miliarde euro. De asemenea, băncile europene expuse la datoriile suverane să fie recapitalizate, suma estimată preliminar cifrându-se la 106 miliarde euro de către Autoritatea Bancară Ruropeană (A.B.E.). Până când a apărut anunţul surpriză, făcut de premierul elen, un politician diplomat, acuzat de presa europeană că joacă la poker viitorul ţării sale, dar şi al zonei euro.

Sarkozy consternat

Nicolas Sarkozy s-a arătat consternat de anunţul referendumului, care a produs o surpriză generală. Preşedintele francez credea că a reglat cazul de faliment al Greciei şi de recapitalizare a băncilor în cadrul Consiliului european de miercuri. „Gestul grecilor este iraţional şi periculos” a spus un apropiat al preşedintelui. 8 miliarde de euro, ajutor din partea FMI, n-au fost încă vărsate şi este greu de crezut că acest lucru se va produce până când situaţia nu va fi clarificată. Marţi seara, la Palatul Elysee, Nicolas Sarkozy a cerut o reuniune de urgenţă a principalilor miniştri din Cabinetul condus de Francois Fillon. Anterior, Sarkozy se întreţinuse telefonic cu cancelarul german Angela Merkel. Astăzi şi mâine, la Cannes, îşi desfăşoară lucrările G20. Respingerea de către populaţia greacă a planului de salvare ar fi catastrofală pentru întreaga zonă euro. Germanii înşişi sunt stupefiaţi de iniţiativa lui Georges Papandreu, după cum s-a arătat şi Christine Lagarde, directorul general al FMI.

Cine este Georgios Papandreou?

Cunoscut ca un politician extrem de calm, Georges Papandreu, potrivit CV-ului său, a mai ocupat, de-a lungul timpului, funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Culturii (1985-1987), ministru al Educaţiei şi Cultelor (1988-1989 şi 1994-1996), ministru adjunct al Afacerilor Externe (1993-1994 şi 1996-1999) şi ministru al Afacerilor Externe (1999-2004). A devenit prim-ministru în urma alegerilor legislative din 2009. Provine dintr-o familie de oameni politici eleni şi s-a născut pe 16 iunie 1952 în SUA, în Saint Paul, Minnesota, unde tatăl său – Andreas Papandreu – a fost profesor universitar, după ce a fugit din Grecia, în timpul dictaturii lui Ioanis Metaxas. A obţinut, în 1975, diploma de licenţă în sociologie, la Amhest College, din Massachusetts, iar în 1977 diploma de master în sociologie la London School of Economics. Vorbeşte fluent limba greacă, engleza şi suedeza. Una dintre cele mai vizibile funcţii ale sale a fost cea de responsabil cu coordonarea candidaturii Greciei pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din 1996 şi 2000. După preluarea funcţiei de prim-ministru, devenind cel de-al 182-lea premier al Greciei şi al treilea din familia Papandreu, guvernul condus de el a arătat că finanţele statului se află într-o situaţie mult mai rea decât se anunţase anterior: un deficit bugetar de 12,7% din PIB, de patru ori mai mare decât nivelul maxim al UE, şi o datorie publică de 115,1% din PIB. Ulterior, aceste cifre au fost revizuite la 15,4% din PIB în cadrul deficitului şi 126,8% din PIB în cel al datoriei publice. Acest anunţ a agravat criza economică prin care trecea Grecia şi a dus la reducerea ratingului suveran.