Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, ieri, la un seminar privind recuperarea prejudiciilor, că persoanele cercetate preferă să îşi ascundă bunurile în străinătate sau să plece cu totul, menţionând că datele arată că infractorii preferă detenţia, dar să nu li se confişte averea.
“Atunci când vorbim de indisponibilizarea bunurilor, nu ne-am limitat la cele din România. Am observat tendinţa extrem de interesantă ca inculpaţii să obişnuiască să-şi ascundă bunurile în străinătate, conturi offshore, sau să plece cu totul. Compartimentul de investigaţii financiare înfiinţat în 2015 în DNA a acoperit şi problema asta. 2016 a fost primul în care DNA a sechestrat bunuri din alte state: două proprietăţi în Franţa în valoare de peste 3,5 milioane de euro, două imobile în Spania de peste 500.000 euro şi conturi blocate în Cipru, Germania Elveţia”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Procurorul şef al DNA a precizat că, în ultimii ani, valoarea bunurilor indisponibilizate de procurori a crescut, menţionând că în acest domeniu legislaţia este suficient de clară şi previzibilă. “Problema pentru care banii nu intră în buget nu este o chestiune de legislaţie, ci de modul în care se execută aceste hotărâri judecătoreşti. Sunt peste 990 hotărâri judecătoreşti în dosarele DNA în valoare de un miliard de euro. Acestea sunt transmise Ministerului Finanţelor şi instituţiilor care au competenţa de a pune în executare. Aceste instituţii trebuie să vină să spună ce probleme au când vorbim de executarea bunurilor”, spune şefa DNA.
Kovesi susţine că instituţiile care au competenţa de a recupera banii sau bunurile considerate a fi prejudicii ar trebui să se comporte ca un bun administrator. “Dacă vorbim de imobile, aveam foarte multe instituţii care plătesc chirie. De ce un imobil confiscat nu poate fi dat în folosinţă unei instituţii pentru a economisi chiria (..) Din această suma de un miliard de euro trebuie să vedem cât este executat efectiv, lucru pe care în acest moment nu îl ştiu”, a completat magistratul.
“Nu doar condamnarea poate să ducă la o prevenire faptelor de corupţie, ci în ultima perioadă mai mult recuperarea prejudiciului şi a sumelor obţinute ilicit poate să ducă la acest rezultate. În urmă cu câţiva ani am citit un studiu european, iar una dintre concluzii era că inculpaţii preferă să petreacă o perioadă de timp în puşcărie, dar să nu li se confişte averile, lucru care pare să se confirme în ultima perioadă de timp”, a mai precizat Kovesi.
Reprezentant ANAF, despre recuperarea prejudiciilor: Nu o să scape nimeni fără să plătească
Reprezentantul ANAF a punctat, ieri, în cadrul unui seminar privind recuperarea prejudiciilor în cazul persoanelor condamnate definitiv, care sunt piedicile pe care instituţia le întâmpină în acest proces de executare, subliniind că, în final, bunurile vor fi confiscate.
„În cadrul structurii noastre, avem un număr de peste 20.000 de dosare de executare silită, derivate din hotărâri judecătoreşti, pronunţate în materie penală. Aceste creanţe provenite din săvârşirea de infracţiuni au un caracter cert ca sumă stabilită, dar un caracter incert ca sumă ce urmează a fi recuperată. (…) S-a creat impresia că sunt indisponibilizate sume de bani în conturi şi Agenţia Fiscală nu are capacitatea de a le retrage din conturile debitorului şi de a-şi atinge prejudiciul. Nu, departe gândul de aceste aspecte. Sunt nişte măsuri asiguratorii instituite asupra unor bunuri în cursul urmării penale şi asupra unor sume de bani. Aceste măsuri asiguratorii nu conduc întotdeauna la recuperarea prejudiciului. Aici avem mai multe aspecte: bunurile sunt ipotecate în favoarea altor creditori, nu am primit niciun raport de evaluare”, a declarat Toni Avram, directorul adjunct al Direcţiei Executări Silite Cazuri Speciale din ANAF.
Totodată, acesta a mai subliniat că există anumite aspecte care le îngreunează activitatea şi care implică mai multe resurse.
„În hotărâri nu sunt trecute datele de identificare ale debitorului, numai numele şi prenumele. Dacă dai căutare în baza de date din Evidenţa Populaţiei după nume şi prenume apar 1.000 de persoane. Nu sunt trecute CNP-uri. Menţionez aceste aspecte simple că ele conduc la o activitate în plus şi necesită implicare a resurselor umane şi ale timpului. Bunurile nu sunt administrate în cursul urmăririi penale. Nu sunt păzite imobilele sau realizate activităţi de administrare. Mai mult, societăţile comerciale care sunt responsabile civilmente, îşi desfăşoară procedura insolvenţei. (…) Noi, ca activităţi de recuperare de la înfiinţare până în prezent, am recuperat peste 400 de milioane de lei din valorificări de bunuri. Numai în 2017 am pus 399 de măsuri asiguratorii dispuse de instanţă”, a mai spus acesta.
Reprezentantul ANAF susţine că toţi cei care au produs prejudicii statului vor plăti. „Nu o să scape nimeni să nu plătească mai devreme sau mai târziu. Însă gradul de recuperare este strict legat de garanţiile instituite. Referitor la bunuri confiscate, aşa cum bine cunoaşteţi, noi am făcut tot posibilul să intre în fapt în patrimoniul statului. În unele am instituit pază să nu fie devalizate. Referitor la confiscări – confiscările pe bunuri şi pe sume de bani unde ele au intrat în visteria statului prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti – astea-s cazurile ideale. Avem confiscări virtuale – se confiscă milioane de lei fără a exista. Aceste milioane de lei, dacă nu sunt garantate prin nişte măsuri asiguratorii, noi trebuie să facem investigaţii”, a mai declarat Toni Avram.
