Concluziile IPJ Dolj despre reoganizarea Poliţiei rurale: „A început să crescă operativitatea şi autoritatea poliţistului”

1
813

Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Dolj, cms. Cosntantin Nicolescu a prezentat, ieri, un bilanţ al activităţii Poliţiei din mediul rural, după ce aceasta a fost supusă unui amplu proces de reorganizarea şi funcţionarea, în urma căruia secţiile de poliţie rurală au devenit operaţionale la nivelul judeţului nostru începând cu 15 august a.c.. Potrivit comisarului-şef al IPJ Dolj, reorganizarea a ca scop principal creşterea operativităţii şi a eficienţei instituţiei, iar semnalele în acest sens sunt unele pozitive. Totodată, „autoritatea poliţistului a început să crească”, mai ales că în mediul rural au optat să lucreze ofiţeri cu experienţă, „care înţeleg conceptul de reorganizare şi îl pot pune în aplicare”.

Noua concepţie de reorganizare şi funcţionarea a Poliţiei în mediul rural se axează, în mod special, pe menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe raza localităţilor rurale şi pe prevenirea şi combaterea infracţionalităţii. În urma analizei efectuate la nivelul IPJ Dolj, la poliţiile municipale şi orăşeneşti, au fost desfiinţate  birourile şi compartimentele de poliţie rurală şi înfiinţate 15 secţii de poliţie rurală”, a explicat cms. şef Constantin Nicolescu. Acesta a afirmat că prin înfiinţarea acestor secţii de poliţie rurală – al căror număr a fost stabilit avându-se în vedere starea infracţională şi contravenţională, aşezarea geografică şi topografia comunelor, căile de comunicaţie şi distanţa între localităţi,  suprafaţa administrativă, precum şi numărul populaţiei – s-au urmărit, printre altele, eficientizarea serviciului poliţienesc, dezvoltarea patrulării intercomunale  şi reducerea cheltuielilor pentru funcţionarea poliţiei în mediul rural. „Arondarea secţiilor la poliţiile municipale şi orăşeneşti s-a făcut în funcţie de competenţele judiciare ale parchetelor locale”, a adăugat şeful poliţiei doljene.

„Începe să crească încrederea populaţiei în această instituţie”

Din punct de vedere organizatoric, secţiile de politie rurală au în componenţă un şef de secţie, un ofiţer de ordine publică, agenţi de politie, iar la la posturile de politie comunale agenţi cu o singură funcţie de execuţie. „De la înfiinţarea secţiilor de poliţie rurală se constată o îmbunătăţire a activităţii poliţiei în mediul rural. Ne bucură acest lucru, mai ales că suntem în faza de început. (…) Se pare că de la o perioadă la alta începe să crească încrederea populaţiei în această instituţie denumită Poliţie, iar asta se datorează, în primul rând, şi rapidităţii cu care colegii noştri se deplasează la evenimente”, a apreciat cms. şef Constantin Nicolescu. Acesta a adăugat că dacă înainte poliţiştii plecau singuri la evenimente, iar echipa se completa pe parcurs, „de această dată la eveniment deja vorbim de o echipă care merge la faţa locului, poate să conserve urmele şi să dispună primele măsuri”. Mai mult, potrivit şefului IPJ Dolj, în ultima perioadă nu s-au mai înregistrat ultraje asupra poliţiştilor, aspect „benefic instituţiei, întrucât începe să crească autoritatea poliţistului”.

***

Cms. Constantin Nicolescu, şeful IPJ Dolj:

„Suntem în faza de început şi orice început este greu. Dar reorganizarea dă roade şi sperăm ca de la o perioadă la alta, lucrurile să intre pe un făgaş normal. La început a fost privită cu neîncredere şi de populaţie şi de alte persoane, chiar anumite instituţii au crezut că nu o să reuşim să punem în aplicare acest concept, însă vă spun că el, încet, încet, a început să funcţioneze la nivelul judeţului Dolj”.

***

„Dorim să prevenim infracţionalitate, nu să aşteptăm să se producă. De asta insistăm pe patrulele de intervenţie. Distanţele între localităţi sunt accepatabile, am luat în calcul acest aspect. Am dotat poliţiştii care acţionează în patrule, cu telefoane mobile, am dotat şeful de secţie, avem şi telefon mobil la poliţistul de la postul de poliţie. Iată, nu e nevoie să-i ţinem în birou, ca să fie legaţi de telefon. E vorba de mobilitate, până la urmă asta trebuie să avem în vedere: mobilitatea şi prevenirea”.

 

1 COMENTARIU

  1. Pe site-ul Instituitiei prefectuilui se afla la capitolul noutati legislative o initiativa legislativa privind modificarea contitutiei, si nu inteleg de ce atata lauda caci inceputul este asa cum vedeti mai jos:
    Iniţiativă legislativă din 10/10/2011
    Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 713 din 10/10/2011
    Intrare in vigoare: 10/10/2011
    privind Proiectul de revizuire a Constituţiei României
    INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999
    Expunere de motive
    În ultimii ani, România a fost guvernată discreţionar şi iresponsabil.
    Nivelul de trai s-a redus constant. Doar în ultimii 2 ani, veniturile populaţiei au scăzut, în medie, cu aproape 40%, s-au închis peste 250 de şcoli şi peste 100 de unităţi sanitare.
    Au fost falimentate peste 100.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. În consecinţă, conform datelor Comisiei Europene, doar din sectorul IMM au fost concediate 500.000 de persoane, generând, în 2 ani, o pagubă de minimum 5 miliarde de euro la bugetul de stat.
    Economia subterană a ajuns, potrivit celor mai recente estimări ale specialiştilor europeni (A.T. Kearney, iulie 2011), la 37,1% din PIB, adică la peste 45 de miliarde de euro.
    Criza demografică s-a accentuat în fiecare an. Conform datelor Eurostat din martie 2011, în ritmul actual, până în anul 2030, populaţia României va scădea sub 19 milioane, iar până în anul 2050 se va diminua la 16 milioane, în contrast cu tendinţa mondială de creştere.
    Afectată de sărăcie, incompetenţă şi impostură, întreaga societate românească este constant agresată. Tinerii, pensionarii, mamele, nou-născuţii, artiştii, militarii, medicii, profesorii, toate valorile autentice au fost sistematic umilite de guvernări corupte.
    România are resurse uriaşe. Avem un potenţial energetic considerabil, dispunem de rezerve semnificative de hidrocarburi, avem numeroase zăcăminte neexploatate de metale preţioase. Potenţialul turistic al României este unic în Europa.
    Este însă necesar ca acest potenţial şi asemenea resurse să fie responsabil administrate. Regimul politic actual nu ştie şi nu poate să le administreze cinstit şi eficient.
    În consecinţă, acest regim politic trebuie schimbat, iar primul pas pentru a determina o restructurare profundă a sistemului instituţional românesc îl reprezintă modificarea legii fundamentale pentru a garanta îndeplinirea a 3 obiective esenţiale pentru viitorul României:
    1. Garantarea posibilităţii naţiunii de a-şi decide singură viitorul, de a-şi alege şi înlocui liderii, în funcţie de rezultatele concrete obţinute. Puterea poporului trebuie să devină concretă, să poată fi exercitată de fiecare dată când politica se îndepărtează de cetăţeni.
    2. Sancţionarea drastică a corupţiei. Cât timp actele de corupţie sunt tolerate, România este condamnată la sărăcie şi nedreptate. Pentru a construi un sistem sănătos este nevoie să instituim, chiar prin Constituţie, un regim sancţionator sever pentru infracţiunile comise în exercitarea unei funcţii publice.
    3. Descurajarea faptelor antisociale grave. Pentru a restabili încrederea în lege şi instituţii, pentru a garanta cu adevărat dreptul la viaţă, la siguranţă şi la sănătate pentru toţi cetăţenii români este necesar ca infracţiunile extrem de periculoase pentru individ şi societate (omorul deosebit de grav, traficul de stupefiante şi pedofilia) să poată fi sancţionate cu pedeapsa maximă, fără posibilitatea reducerii pe parcursul executării.
    Sancţionarea drastică a corupţiei se poate face prin dublarea pedepselor pentru orice persoană care săvârşeşte infracţiuni în exerciţiul unei funcţii publice.
    Descurajarea actelor antisociale se va face prin reglementarea în textul Constituţiei a pedepsei cu detenţiunea pe viaţă pentru infracţiunile de omor deosebit de grav, trafic de stupefiante şi raport sexual cu un minor (pedofilie), cu menţiunea ca pedepsele stabilite de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi reduse pe întreaga durată a executării.
    Pentru garantarea posibilităţii naţiunii de a-şi decide singură viitorul, de a-şi alege şi înlocui liderii, este necesară includerea în textul Constituţiei a posibilităţii unui grup semnificativ de cetăţeni cu drept de vot (un milion) de a iniţia procedura suspendării şi demiterii Preşedintelui României. În cadrul constituţional actual, doar parlamentarii pot declanşa această procedură. Astfel, în cazul în care Preşedintele României se ascunde în spatele majorităţii parlamentare, naţiunea este lipsită de posibilitatea de a-şi schimba liderul, chiar dacă acesta a încălcat, în mod repetat, legea fundamentală.
    Cazul preşedintelui în funcţie este elocvent în acest sens.
    Preşedintele Traian Băsescu avea obligaţia constituţională de a asigura “buna funcţionare a autorităţilor publice” [art. 80, alin. (2) din Constituţia României] – şi-a încălcat grav această obligaţie atacând constant instituţii fundamentale ale statului român precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul României.
    Preşedintele Traian Băsescu avea obligaţia constituţională de a exercita “funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate” [art. 80 alin. (2) din Constituţia României] – asumându-şi rolul neconstituţional de “jucător”, nu de “mediator”, Traian Băsescu şi-a încălcat grav şi această obligaţie, devenind o sursă de conflict permanent, creând tensiuni între diverse categorii socio-profesionale, pornind un război absurd împotriva societăţii româneşti, de la nou-născuţi la pensionari.
    Preşedintele Traian Băsescu avea obligaţia constituţională de a veghea la “respectarea Constituţiei” [art. 80 alin. (2) din Constituţia României] – Traian Băsescu a încălcat şi această obligaţie constituţională, promovând un proiect de revizuire a Constituţiei declarat neconstituţional prin decizia Curţii Constituţionale. Sfidând această decizie şi, implicit, Constituţia României, Traian Băsescu a continuat să susţină proiectul neconstituţional, trimiţându-l Parlamentului României spre dezbatere şi adoptare.
    În ciuda acestor grave încălcări ale legii fundamentale, majoritatea parlamentară refuză să îşi exercite dreptul constituţional de a declanşa suspendarea preşedintelui, refuzând naţiunii dreptul de a decide, prin referendum, dacă îşi mai doreşte un astfel de preşedinte.
    În asemenea condiţii, după 7 ani de încălcări constante ale Constituţiei, comise chiar de cel care avea obligaţia să vegheze la respectarea legii fundamentale, după o serie nesfârşită de acte de corupţie nepedepsite, după mii de acte antisociale extrem de grave rămase fără o sancţiune penală pe măsură, considerăm că societatea civilă este singura care poate determina, credibil şi consistent, o schimbare fundamentală de sistem.
    În consecinţă, în conformitate cu art. 150 din Constituţia României, propunem prezenta iniţiativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei României.
    Orice voce publică se va implica şi va susţine acest demers va contribui direct şi concret la o schimbare fundamentală în destinul României.
    Prin prezentul proiect de revizuire a Constituţiei, românii cinstiţi, corecţi, muncitori, care, până astăzi, au suferit, au pierdut, au fost umiliţi, uitaţi şi sacrificaţi, îşi pot recâştiga drepturile lor legitime.
    Ca reprezentant al gudevrnului te poti lauda ca ai distrus tara in ultimii doi si sa nu avem reactie, nu mai inteleg nimic.

Comments are closed.