Ameninţarea permanentă pe care o reprezintă consumul de droguri, mai cu seamă în apropierea şcolilor, a determinat autorităţile să demareze cea mai amplă campanie împotriva etnobotanicelor de până acum. Primele vizate au fost unităţile de învăţământ, unde, specialiştii din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Dolj au discutat cu elevii, dar şi cu profesori.
Problema pe care o ridică în ultima vreme creşterea numărului de consumatori de etnobotanice, mai ales în rândul tinerilor care frecventează încă şcoala, i-a determinat pe specialişti să acorde mai multă atenţie acestui fenomen. Cel puţin în planul prevenţiei. Aşa se face că, echipa Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj s-a deplasat zilele trecute în mai multe unităţi de învăţământ din judeţ pentru a trage un semnal de alarmă asupra efectelor devastatoare pe care consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive îl poate avea atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic. În mai puţin de o săptămână, cei de la antidrog au discutat cu 315 elevi şi 17 cadre didactice de la gimnaziu, cu 233 de elevi şi 11 profesori din mai multe licee, dar şi cu 150 de studenţi şi şase cadre universitare de la Universitatea din Craiova. „În cadrul acestor activităţi, participanţii au vizionat videoclipul realizat special pentru această campanie şi filmul tematic „Drogurile – iluzie cu sens unic”, au purtat discuţii cu reprezentanţii CPECA Dolj pe marginea prezentărilor realizate de aceştia cu privire la fenomenul consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, cât şi pe marginea videoclipului şi filmului”, a declarat inspector Monica Iliescu, şef al Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog.
Iniţiativa s-a desfăşurat la nivel naţional
Campania naţională „Absentul” este prima de acest fel din România, propunându-şi prevenirea consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive denumite generic „etnobotanice”, în rândul adolescenţilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, dar şi la nivelul populaţiei generale. Aceasta se desfăşoară la iniţiativa Agenţiei Naţionale Antidrog sub sloganul „E mutarea ta. Fără etnobotanice!”. În cadrul dezbaterilor, elevilor şi cadrelor didactice le-au fost prezentate legislaţia în domeniu, dar şi rolul şi serviciile oferite de CPECA. Cu această ocazie a fost accentuat rolul important al familiei în prevenirea consumului unor astfel de substanţe prin comunicare, stabilirea de norme, supravegherea comportamentului copilului, întărirea legăturilor familiale şi clarificarea atitudinii familiei faţă de consumul de tutun, alcool si droguri.
La rândul lor, tinerii s-au arătat interesaţi de efectele fizice şi psihice de scurtă sau lungă durată a consumului acestor substanţe sau dacă acestea creează dependenţă.
Etnobotanicele, implicaţii grave asupra sănătăţii
Medicii avertizează, în urma experienţelor pe care le-au avut în camerele de gardă ale spitalelor, că efectele pe care etnobotanicele le lasă asupra organismului sunt devastatoare. Consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive provoacă de multe ori complicaţii respiratorii – tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod regulat doze mari – probleme cardiovasculare, cum ar fi amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienţă cardiacă. De asemenea, pot interveni afecţiuni la nivelul sistemului endocrin sau reducerea capacităţii de funcţionare a sistemului imunitar.
În ceea ce priveşte riscurile la nivel psihologic, consumul zilnic poate încetini funcţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria. De asemenea, trebuie menţionate efectele asupra executării unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a conduce o maşină. Pot apărea reacţii acute de panică şi de nelinişte, iar în cazul persoanelor cu predispoziţii patologice pot interveni o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic.
Produsele etnobotanice sunt comercializate sub formă de ţigări, comprimate, pulberi sau fragmente vegetale ambalate sub diverse denumiri.
