După ce două cazuri de trichineloză au fost depistate la laboratorul veterinar din Piaţa Veche, porcii fiind cumpăraţi dintr-o remorcă de pe Canal, autorităţile sanitar-veterinare din Dolj le reamintesc oamenilor că trebuie să fie foarte atenţi de unde îşi cumpără porcii pentru Crăciun. În plus, nu este o garanţie nici faptul că porcul a fost crescut în gospodăria proprie, în cele mai bune condiţii, ci este important ca fiecare crescător să meargă cu carnea la controlul trichineloscopic, singurul în măsură să depisteze infestarea cu parazitul Trichinella spiralis. Detalii exacte despre cum se desfăşoară toată această procedură, dar şi cât de periculos este să neglijăm verificarea sanitar-veterinară a cărnii de porc ne-a oferit, într-un interviu, dr. Costică Retea, directorul executiv adjunct al Direcţiei Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.
Ne aflăm pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru Crăciun, în care un loc important îl ocupă sacrificarea porcului. Ce recomandări aveţi în această privinţă?
Oamenii trebuie să cumpere carne de porc şi produse tradiţionale numai din spaţii şi unităţi autorizate şi nu chilipiruri de la colţ de stradă. Dacă cumpără porcii ca să-i sacrifice în gospodăriile proprii, trebuie să apeleze la medicul veterinar pentru a efectua examenul la carne.
De ce credeţi că oamenii nu se prea înghesuie, totuşi, la cabinete ca să-şi verifice carnea, în condiţiile în care două cazuri au fost descoperite chiar recent?
Din ignoranţă şi neştiinţă. Nu realizează care este pericolul decât atunci când se îmbolnăvesc, atunci fug repede la doctor.
Cum se face testul trichineloscopic?
Oamenii trebuie să aducă pilierii diafragmatici, pentru că Trichinella spiralis este un parazit care trăieşte, ca şi intermediar, în musculatura porcului sau în musculatura omului. Ciclul biologic se desfăşoară numai prin ingerarea de carne: porcul mănâncă şobolani şi face trichineloză, apoi oamenii consumă carnea de porc şi astfel se transmit larvele, care ajung în stomac. Acestea se dechistează, ajung în intestin, trec bariera intestinală şi, cu sângele, ajung într-o musculatură scheletică, foarte irigată. De aceea, trebuie să aducem la analize acea porţiune de carne. Proba respectivă se etalează la un aparat trichineloscopic şi se face testul. Foarte modernă este metoda numită digestia artificială, care se practică la abatoare şi la laboratoarele mari.
Mai exact, pentru oamenii care nu cunosc foarte bine terminologia, unde se găsesc aceşti pilieri diafragmatici?
Diafragma separă cavitatea pulmonară de cavitatea pelvină, plămânul de intestine. Şi atunci este o pojghiţă albă care se continuă, cu inserţie, pe coaste şi pe coloana vertebrală, cu pilierii diafragmatici. Aorta şi esofagul trec printre pilierii diafragmatici. Aceşti muşchi au un aspect ca de curea. Dar se pot duce probe de carne şi din musculatura striată de la baza limbii, dintr-un muşchi distal sau din muşchiul intercostal. Dacă porcul este întreg, cea mai concludentă probă este din pilierul diafragmatic.
Unde apare cel mai mare pericol de infestare cu trichineloză? Acolo unde porcii sunt lăsaţi liberi pe câmp sau şi în gospodăriile în care sunt crescuţi în boxe curate, special amenajate?
Studiile au demonstrat că nu contează cum a fost crescut porcul, trebuie făcut testul de trichineloză. Chiar şi atunci când erau condiţii de igienă foarte bune, în anumite unităţi, ne-am trezit cu trichineloză. Ce-i drept, trebuie ştiut că incidenţa trichinelozei a scăzut în ultimii ani. La Bratovoieşti, într-un an, un brutar a venit pe la ora 18.00, când ne pregăteam că închidem cabinetul veterinar, cu o probă de carne. Nu ne-a venit să credem, carnea era infestată cu trichineloză. Tăiase primul porc şi mai avea acasă alţi şase, toţi de peste 200 de kilograme. Ce vreau să spun este că animalele erau crescute în condiţii foarte bune, hrănite aşa cum trebuie. Impactul a fost atât de mare încât toţi cei care au auzit de acest caz au venit şi au făcut acest test trichineloscopic. Dar apoi, au trecut trei-patru ani, şi unii dintre ei, când sacrifică porcul, nu mai trec pe la medicul veterinar.
Şi acum, cam câţi crescători testează carnea de porc înainte de consum?
Acolo, la Bratovoieşti, vin mai mulţi ca în alte părţi, cam 30% din ei. Dacă au 1.500-2.000 de porci, la nivelul comunei, cam 300-400 de probe se iau pe an. La nivelul Doljului, în unele localităţi se fac mai multe teste, în alte mai puţine. Cele mai multe sunt la Craiova, pentru că aici centrele de analize sunt în pieţe, plus cel de la circa veterinară de pe strada „Brestei”.
Cât este tariful pentru efectuarea probelor?
La noi, la DSV, tariful este de 9 lei, iar în liberă practică, între 10 şi 20 de lei. Unii sunt plătitori de TVA şi, atunci, îşi calculează preţul cu TVA cu tot.
Câţi medici veterinari sunt la dispoziţia celor care vor să facă testul trichineloscopic?
Cam 100 de medici. De ce 100? Sunt 84 de medici care au contracte cu DSV, medici de liberă practică împuterniciţi. La care se adaugă medicii de la Băileşti, Calafat, Filiaşi şi Craiova, cu toate pieţele. Şi împreună cu cei din laborator, cam 100 de medici.
Şi este un număr suficient?
Da. Mai aglomerat este sâmbăta aceasta şi următoarea, înainte de Crăciun. Dar, de obicei, dacă sunt cereri mari de probe, îi dirijăm acolo unde este mai liber, îi îndrumăm telefonic. Oricum, nu există noţiunea „am închis prăvălia la ora 13.00 şi am plecat, nu mai fac examen”. Medicii stau, în această perioadă, atât cât este nevoie, chiar şi până la ora 22.00, şi rezolvă examenele din ziua respectivă.
Ce se întâmplă în cazul în care este descoperită trichineloza la un porc sacrificat?
Dacă s-a descoperit trichineloză pozitiv, atunci medicul veterinar face toate demersurile. Carnea trebuie să ajungă la incinerator, cântărită, evaluată, cu crotalia şi cu certificatul sanitar-veterinar, pentru că animalele se despăgubesc la valoarea de piaţă. Dacă a avut un porc de 120 de kilograme şi a dat pe el 1.200 de lei, noi facem dosarul şi omul îşi primeşte banii. Este obligatoriu, însă, să fie luat în evidenţele medicilor veterinari. În ceea ce priveşte cele două cazuri depistate acum în Craiova, porcii au fost achiziţionaţi de pe Canal, unde erau vânduţi clandestin. Erau comercializaţi dintr-o remorcuţă, au negociat preţul şi au plecat cu ei acasă. I-au tăiat şi, când au venit la analize, la Piaţa Veche, s-a depistat trichineloza. I-am confiscat şi i-am trimis la incinerator. Într-o astfel de situaţie nu avem ce să facem.
Vă amintiţi să fi fost vreun an în care s-au înregistrat mai multe cazuri de trichineloză?
În urmă cu patru-cinci ani, am avut mai multe îmbolnăviri, la Pleniţa, Calafat şi Băileşti. Şi la Bratovoieşti, a fost o familie întreagă care a avut de suferit. Dar nu făcuseră examenul trichineloscopic şi s-au trezit, la două-trei săptămâni, că nu se simţeau bine.
Pericolul cel mai mare este, deci, la porcii cumpăraţi de pe marginea drumului. Cum se poate evita vânzarea clandestină a animalelor, mai ales în această perioadă când cererea este cea mai mare din an?
DSV efectuează controale împotriva vânzării clandestine de porci în toate târgurile de animale din judeţ. Astăzi (n.r. – ieri) a fost târg la Mârşani şi am fost acolo, am făcut verificări. Noi vrem să îi controlăm dacă sunt crescători de bună credinţă. Şi majoritatea sunt, prea puţini sunt intermediari. Participă atât poliţia, cât şi jandarmii. Oamenii sunt legitimaţi, identificaţi şi, apoi, se verifică baza de date. Dacă este totul în regulă, îi lăsăm să îşi vândă marfa.
Cam câţi porci sunt în gospodăriile şi în fermele din judeţ?
Ca efectiv total, sunt 120.000 de porci, în gospodăriile populaţiei. Dar mai este şi tineret. Avem şi câteva ferme mici, sub 1.000 de capete. Dar acestea au controale cu abatoare specializate şi nu le convine să vândă pentru că primesc subvenţie. Ori pentru a primi subvenţie, trebuie să ducă carnea la abator. Deci fermele nu vând porci la oameni pentru că nu le convine nici preţul. Şi aceste ferme se duc spre abatoare, care au metoda de testare digestie artificială, impusă de Uniunea Europeană.
RADU ILICEANU şi LAURA MOŢÎRLICHE
