Cursul oficial afişat de BNR ieri arată că euro a ajuns la 4,6551 lei, nivel pe care nu l-a mai atins niciodată până în prezent.
Imediat după afişarea cotaţiei oficiale, respectiv în jurul orei 13.15, euro a mai urcat până la un alt maxim, de 4,66 lei, după care s-a întors în intervalul 4,640-4,656 lei, tendinţa fiind de calmare a speculaţiilor, arată graficele pieţei valutare interbancare. Euro a mai avut maxime istorice în cursul lunii noiembrie, cea mai ridicată cotaţie fiind de 4,6495 lei, consemnată pe 13 noiembrie.
Anterior, doar pe 3 august 2012 a mai fost atins un nivel apropiat, de 4,6481 lei/euro, iar pe 24 iulie 2012 era cotat la 4,6397 lei/euro. Valorile înregistrate anul acesta pe 9 şi 10 noiembrie 2017 reprezintă următoarele cele mai scăzute, de 4,6279 lei/euro, respectiv de 4,6390 lei/euro. Deficitele economiei şi tensiunile din plan politic împing în sus cursul valutar, iar dacă „surprizele politice” vor continua am putea vedea euro la peste 4,7 lei în luna decembrie, până spre Crăciun, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, analistul financiar Claudiu Cazacu.
În Parlament a fost citită, luni, o moţiune de cenzură care va fi supusă votului săptămâna viitoare, iar pe acest fond cursul euro a urcat peste pragul istoric de 4,65 lei. „Estimarea noastră este că euro va evolua în viitorul apropiat, de exemplu în luna decembrie, pe palierul 4,6-4,7 lei, având în vedere elementele de fundament cum sunt deficitul bugetar şi deficitul balanţei comerciale. Dar dacă se vor adăuga peste aceşti factori şi surprizele politice, atunci euro ar putea trece de 4,7 lei. Altfel, până spre Crăciun, euro va fi la 4,6-4,7 lei, cu o uşoară atenuare în zilele sărbătorilor”, a spus Claudiu Cazacu, şeful Departamentului de analiză financiară din cadrul companiei XTB Trading.
Analistul precizează că aceste estimări se referă doar la influenţele interne, întucât „jucătorii externi încă ne mai acordă încredere”, dar dacă s-ar deteriora şi această încredere „am putea vedea euro la peste 4,8 lei”. Claudiu Cazacu respinge teza potrivit căreia ar exista un „atac asupra leului”, vehiculată recent în spaţiul politic, dar nu exclude ca unii speculatori să profite de pe urma declaraţiilor publice. „E o expresie încărcată, aceasta cu atacul, dar în domeniul valutar nu poţi să faci speculaţii prea mari dacă nu te ajută fundamentele. E adevărat că, acum, tendinţa este spre depreciere din cauza deficitelor, dar speculaţiile sunt mult atenuate de către marii jucători ai pieţei”, a precizat analistul.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, săptămâna trecută, că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale.
