Intrat în vigoare doar de câteva săptămâni, noul Cod Civil stârneşte deja controverse. Specialiştii în ştiinţe juridice, întruniţi, sâmbătă, la Craiova, în cadrul unei conferinţe organizate de Baroul Dolj, au subliniat că adoptarea acestuia s-a făcut inexplicabil, în grabă, fiind de aşteptat ca pe parcursul următorilor ani să fie operate numeroase modificări. Cu peste 1.000 de articole în plus faţă de vechea reglementare, Codul Civil aduce multe noutăţi în privinţa căsătoriei, logodnei, succesiunii, a dreptului la proprietate şi sporeşte atribuţiile notarilor. Pe de altă parte însă, sub pretextul protejării vieţii private, principala funcţie a mass-media, aceea de informare a opiniei publice, este limitată. Spre exemplu, este considerată atingere a vieţii private difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză.
Conform noului Cod Civil, constituie prejudicii aduse vieţii private intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal, interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări. Toate acestea în condiţiile în care mass-media, în multe cazuri, a folosit astfel de materiale pentru a proba o informaţie oferită opiniei publice. În aceeaşi categorie se încadrează şi captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia, sau difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal. Tot o încălcare a legii o constituie şi ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege, dar şi difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză.
Diagnosticul şi rezultatul autopsiei nu mai pot fi publicate
În noul Cod Civil este stipulată ca atingere a vieţii private şi difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite.
De asemenea, există o prevedere cu privire la difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.
„Măsura de adoptare a Codului Civil a fost pripită”
Şi în opinia decanului Baroului Dolj, prof. univ. dr. Ion Turculeanu, noul Cod Civil limitează, într-o anumită măsură, posibilităţile de informare a opiniei publice mai mult decât are nevoie societatea în prezent. „Se limitează dreptul la informare a opiniei publice. Personal cred că măsura de adoptare a noului Cod Civil a fost pripită. Spre exemplu, francezii s-au ferit să facă acest lucru. Nu era nevoie, după părerea mea, de schimbarea, acum, a Codului Civil. Acest Cod Civil limitează din drepturile mass-media, deşi vreau să spun că societatea noastră are nevoie de o presă cât mai incisivă. Acest Cod Civil este pentru o societate sănătoasă, aşezată, ori societatea noastră mai are mult până să ajungă în acest punct. Presa arată oamenii publici care sunt corupţi, care nu sunt demni de ceea ce sunt. Ori, în aceste condiţii, nu va mai putea să arate realitatea”, a declarat prof. univ. dr. Ion Turculeanu.
Noul Cod Civil – mai restrictiv decât legislaţia europeană
De altfel noile reglementări sunt, potrivit specialiştilor în ştiinţe juridice, mai restrictive decât legislaţia europeană. „Nu mai poţi să dai imaginile cu cineva care este persoană publică, deşi la CEDO se prevede că dacă eşti persoană publică suporţi controlul presei. Noul Cod Civil este mult mai restrictiv decât practicile europene. Soluţiile pe care CEDO le-a dat pentru instituţiile de presă au interpretat mai larg restricţiile, când e vorba de persoane publice. În momentul în care sunt aleşi şi plătiţi din bani publici trebuie arătat ce fac. Dacă eşti corect, nu ai ce ascunde. Este interzisă intrarea fără drept într-o locuinţă, interceptarea unor convorbiri private, captarea de imagini într-un spaţiu privat fără acord, dezbaterea unor anchete, reportaje, ştiri fără acordul persoanei în cauză. Adică nu poţi da imagini cu un deputat care îşi bate soţia. Nu se dă nici un drept în plus presei”, a adăugat decanul Baroului Dolj.
„Nu se face distincţie între persoana publică şi persoana nepublică”
Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Mircea Duţu, a precizat că, referitor la articolul privind atingerea vieţii private, „nu se face distincţie între persoana publică şi persoana nepublică, dar dispoziţiile care prevăd drepturile respective sunt interpretate din perspectiva jurisprudenţei CEDO. Când va fi vorba despre o persoană publică fără îndoială că judecătorul, în aplicarea dispoziţiilor din noul Cod Civil, va avea în vedere acest lucru. Şi, mai mult decât atât, capitolul cel mai important este cel referitor la mijloacele de drept civil de apărare a drepturilor inerente personalităţii umane de la acordarea de despăgubiri, de la posibilitatea de a dispune oprire actului respectiv şi de a adopta anumite măsuri concrete stabilite în raport cu cazul de la fiecare instanţă în parte”.
Peste 100 de avocaţi, prezenţi la conferinţa organizată de Baroul Dolj
Specialiştii în Drept au dezbătut problemele ridicate de adoptarea noului Cod Civil, intrat în vigoare cu 1 octombrie a.c., la întrunirea organizată în Sala Mare a Prefecturii Dolj, fiind prezenţi peste 100 de avocaţi, cărora li s-au alăturat şi studenţi. Temele abordate au vizat Noul Cod Civil – dreptul comun şi legile speciale, „Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale. Aspecte noi”, „Convenţiile matrimoniale”, „Succesiunile în noul cod civil”, „Consideraţii cu privire la regimul juridic al contractelor încheiate de profesionişti”. Noile aspecte, dar şi neajunsurile actualei legislaţii au fost prezentate de prof. univ. dr. Ion Turculeanu, decanul Baroului Dolj, prof. univ. dr. Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, avocat dr. Gheorghe Buta, prof. univ. dr. Smaranda Angheni, prof. univ. dr. Marilena Uliescu, jud. dr. Cristina Crăciunescu, dar şi cadre didactice de la Universitatea din Craiova – conf. univ. dr. Oana Ghiţă, lect. univ. dr. Cătălin Băncioi, conf. univ. dr. Lucian Săuleanu.
CARMEN RUSAN şi RADU ILICEANU
