Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Dolj a primit, încă din 26 iunie a.c., borderoul cu viramentele efectuate de Direcţia Generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene a MADR în contul D.A.J. Dolj. Destinaţia celor 5.931.816 lei este una precisă: plata celor care au accesat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”. Ponderea legumicultorilor, din punctul de vedere al localităţilor, pe acest segment de finanţare este următoarea: Poiana Mare, Desa, Dăbuleni, Ciupercenii Noi, Piscu Vechi. De precizat că banii au intrat în contul D.A.J. Dolj încă de-acum o săptămână, mai exact din 26 iunie a.c., dar inadvertenţe greu de înţeles pentru omul de bună-credinţă au făcut ca în conturile legumicultorilor să sufle vântul nepăsării birocratice locale sau, mai grav, al indolenţei.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, putem spune, fără să greşim prea mult, că va rămâne în istoria post-decembristă drept un om al faptelor. Mulţi nu au dat credit suficient iniţiativelor sale, ba chiar au luat în derâdere proiectele acestuia. Rămâne, însă, concretul palpabil, dacă putem spune aşa. Cine credea că o schemă de ajutor de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice care cultivă tomate în spaţii protejate a ajuns, acum, la finalitatea dorită de autorităţi!? Mai mult, cine mai credea că, după mai bine de aproape 25 de ani, canalele de irigaţii sunt din nou umplute cu apă? Şi, pentru care, agricultorii nu plătesc nimic. Pur şi simplu au la îndemână, cu titlu gratuit, apa pentru a-şi iriga culturile. Desigur, costurile de extragere a apei din aceste canale spre proprietăţile lor le cad în propria sarcină.
Aproape 6 milioane de lei ajung în zonele legumicole din Dolj
Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor din Programul tomate este de 13.481,4 lei/ beneficiar/an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi / întreprinderi unice nu poate depăşi echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente.
Pentru cei 440 de beneficiari ai programului de pe raza Doljului, suma care a intrat, încă din data de 26 iunie a.c., în contul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Dolj se ridică la 5.931.816 lei. „Ponderea cea mai mare, după localitate, aparţine legumicultorilor din Poiana Mare, Desa, Dăbuleni, Ciupercenii Noi, Piscu Vechi. Tuturor celor 440 de producători agricoli o să li se vireze banii de îndată. Borderoul de plată a fost deja primit de instituţia noastră”, ne-a precizat ing. Liliana Săvulea, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Dolj.
Un mic amănunt, privitor la acest subiect atât de arzător pentru legumicultori. Borderoul cu numele, localitatea, banca unde titularul (legumicultorul) are deschis contul curent a fost primit de D.A.J. Dolj la data de 26 iunie 2017, dar abia ieri a intrat în lucru la compartimentul de resort. Bucătărie internă, ce să-i faci, de care conducerea MADR nu este străină! Mai complicat este pentru producătorii de tomate, de a căror sudoare, nervi şi nopţi nedormite, mulţi dintre noi nici nu le putem cuprinde cu mintea.
Fermierii trebuie convinşi să folosească apa pentru irigaţii
Una dintre solicitările ministrului Petre Daea, la ultima întâlnire de lucru cu toţii şefii D.A.J.-urilor, este şi aceea ca angajaţii structurilor teritoriale din subordine să meargă la fiecare fermier, care are culturile în apropierea canalelor de irigat. Recomandarea ministrului MADR este cât se poate de logică. Dacă tot asigură statul român umplerea canalelor, apa de aici fiind gratuită, de ce oare producătorii agricoli nu vor să beneficieze de această facilitate? Care, oricum, se face cu un efort bugetar uriaş! Aşadar, tot o cheltuială publică, din banii noştri, ai tuturor. Numai dacă fermierii nu vor da curs utilizării apei din canalele de irigaţii, din diverse motive, angajaţii MADR vor putea să încheie un proces-verbal, prin care titularii terenurilor neirigate să precizeze clar, că nu doresc să folosească sistemele de irigaţii puse, de acum, în funcţiune.
Un sfert din suprafaţa cultivată cu grâu a fost recoltat
Potrivit ultimelor date statistice obţinute de D.A.J. Dolj, până ieri, 3 iulie a.c., orzul a fost recoltat în întregime de pe cele 20.987 ha. Producţia medie obţinută a fost de 5.583 kg/ha. Acum, marii producători agricoli strâng grâul. Programate pentru recoltat sunt 157.131 hectare, reuşindu-se, până ieri, să se strângă recolta de pe 38.510 ha. Producţia medie realizată este de 4.100 kg/ha. Mazărea boabe a fost strânsă pe 75% din suprafaţa cultivată, mai exact de pe 6.490 ha, cu o producţie medie de 2.314 kg/ha. Rapiţa pentru ulei este cultivată pe 29.507 ha, din care s-au recoltat, până ieri, 18.748 ha, ceea ce înseamnă 64%. Producţia medie la rapiţă a fost de 2.720 kg/ha. Cea mai slabă recoltare se înregistrează la triticale, doar 12%. Producţia medie realizată aici este de 3.625 kg/ha, de pe doar 810 ha recoltate. Mai este de strâns şi orzoaica de primăvară, doar 385 ha fiind recoltate din totalul de 1.450 ha; producţia medie fiind de 2.264 kg/ha.
La capitolul teren eliberat, din cele 228.966 ha programate pentru această vară s-au realizat până acum 78.520 ha, reprezentând puţin peste o treime din total. Arăturile de vară au fost efectuate, deja, pe 940 de hectare.
