Guvernul francez lucrează la o schemă prin care statul va putea intra în acţionariatul băncilor comerciale, în cazul în care criza de lichiditate se agravează. Băncile franceze, mari deţinătoare de datorie PIIGS, au fost lovite de neîncrederea colegelor de sistem, care le împrumută scump sau deloc. Acţiunile celor mai mari trei bănci franceze s-au depreciat puternic, mai mult decât media pe sistem. FMI a avertizat că în Europa băncile ar trebui să îşi întărească capitalul cu 200-300 miliarde euro, în condiţiile în care criza datoriilor suverane riscă să destabilizeze de tot sistemul financiar. Drept urmare, guvernul francez, prin agenţia care manageriază participaţiile statului, pregăteşte un plan prin care să preia părţi în „două sau trei bănci franceze”, „în caz că”…, potrivit cotidianului „Le Figaro”, care citează surse apropiate problemei. Sursa asigură că, totuşi, „nu ne aflăm în aceeaşi situaţie de acum trei ani”. Statul francez ar putea, astfel, să crească nivelul capitalului băncilor, utilizând banii contribuabililor, contra unei participaţii (majoritare sau nu) în acţionariatul instituţiilor financiare. Ministerul Economie neagă că ar exista un scenariu de recapitalizare a băncilor, poate şi pentru faptul că Franţa şi-ar putea pierde ratingul suveran, cotat la cea mai înaltă treaptă, dacă intervine în favoarea băncilor şi dezechilibrează finanţele publice.
Statul francez mai este implicat, în aceste zile, direct, dar şi prin băncile pe care le deţine – Caisse des Dépôts şi La Banque Postale – în salvarea de la faliment a băncii Dexia, care, potrivit ultimelor scenarii, ar urma să fie împărţită după sistemul good bank/bad bank (bănci bune/bănci rele). Francezii, alături de belgieni, vor oferi şi garanţii de stat pentru ca Dexia să se poată finanţa în continuare. Cele două state (plus Luxemburg) au ajuns acţionari la Dexia după un bailout de 6,37 miliarde euro, la sfârşitul anului 2008.
