Cu promisiunea unui ajutor de stat insuficient / Ciobanii, stimulaţi să valorifice lâna

0
449

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a pregătit un proiect de H.G., prin care crescătorii de ovine şi caprine vor fie stimulaţi să valorifice lâna. Vor primi 1 leu/kg, atât producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, cât şi producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit O.U.G. nr. 44/2008. Pentru a fi eligibili, cei ce solicită ajutorul financiar trebuie să deţină o exploataţie înregistrată în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi să facă dovada comercializării cantităţii de lână pentru care cere acordarea sprijinului către o entitate autorizată sanitar-veterinar în acest scop.

lanaPotrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj, efectivele de ovine şi caprine de pe raza Doljului numărau, la 2014, 221.213 capete, respectiv 99.916 capete, acestea din urmă în creştere cu peste 10.000 de capete faţă de 2010. În mare măsură, crescătorii din acest segment zootehnic trăiesc din valorificarea laptelui şi a produselor lactate, iar primăvara şi din vânzarea mieilor şi iezilor. Lâna autohtonă, odinioară, era folosită în industria textilă şi chiar exportată. Acum, ciobanii o aruncă pe câmp, unde putrezeşte cu anii, pentru că nimeni nu se arată interesat de ea. Guvernul României aduce în dezbatere publică, acum, un proiect de H.G., iniţiat de M.A.D.R., prin care crescătorii de ovine şi caprine să fie stimulaţi să comercializeze lâna.

1 leu bonus pentru kilogramul de lână vândută?!

          Cheltuielile cu furajele, salarizarea ciobanilor de la stână – ce nu mai lucrează fără cel puţin 2.000 de lei lunar şi trei mese pe zi – şi concurenţa foarte dură cu marii producători de lapte şi brânzeturi sunt doar câteva din greutăţile cu care se confruntă, zi de zi, proprietarii de ovine. Un sprijin referitor la stimularea financiară a comercializării lânii către unităţi autorizate sanitar-veterinar este binevenită. Chiar dacă, în proiectul de H.G., se avansează plata a doar 1 leu/kg de lână. Un pic pare să fie mai mult decât nimic, în viziunea Executivului.

          Schema de ajutor prezentată de Guvernul actual se adresează producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător şi producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008. Aceşti beneficiari trebuie să îndeplinească în mod cumulativ două condiţii: să deţină o exploataţie înregistrată în Registrul Naţional al Exploataţiilor, astfel cum e prevăzut în Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui A.N.S.V.S. nr. 40/2010 şi să facă dovada comercializării cantităţii de lână pentru care cere acordarea sprijinului către o entitate autorizată sanitar-veterinar în acest scop.

Crescătorii, tot în pierdere

lana 1Fondurile necesare pentru punerea în aplicare a acestei scheme de ajutor sunt stabilite la nivelul a 36 milioane de lei şi vor proveni de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie M.A.D.R, pe anul 2018, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare”, articolul 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli”. Direcţia pentru agricultură judeţenă, dacă H.G. va trece, va trebui să întocmescă Registrul unic pentru accesarea Programului susţinere a crescătorilor de ovine şi caprine pentru comercializarea lânii.

          În concluzie, cum o oaie, la un tuns, dă circa 2 kg de lână, iar tunsul costă 4-5 lei/oaie, chiar dacă primeşte 2 lei de la stat, proprietarul rămâne tot pe minus, pentru că el o vinde cu preţuri derizorii: 0,70 – 1,00 leu/kg! Cei din industrial textilă s-au orientat demult spre lâna din alte state, motivând că este mai bine întreţinută, oile fiind crescute în condiţii cu totul desosebite decât cele din ţara noastră. Pe de altă parte, distrugerea fabricilor româneşti de covoare, în ultimele două decenii, a reprezentat o presiune imensă pe proprietarii de oi. Evident că lâna românească este, deşi nu la volumul de altădată, colectată şi exportată, apoi prelucrată de marile companii de textile, al căror produs finit vine spre desfacere în România. Aceeaşi metodă ca la exportul nostru de lemn brut sau contractele de lohn din industria textilă!