Preşedintele Klaus Iohannis, la summitul PPE din Malta

0
341

KWIPreşedintele Klaus Iohannis a participat, ieri la summitul Partidului Popular European, care s-a desfăşurat în La Valetta (Malta),a anunţat Administraţia Prezidenţială, principalele discuţii vizând situaţia din Balcanii de Vest şi Brexit-ul. “Preşedintele României va susţine o alocuţiune în cadrul celei de-a doua sesiuni a Congresului PPE, la care participă aproximativ 1.500 de persoane, printre care se numără prim-miniştri şi şefi de stat ai ţărilor membre UE, dar şi preşedinţi ai instituţiilor europene. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis va participa şi la Summitul PPE în format extins, unde principalele teme de discuţie vor fi Balcanii de Vest şi Brexit-ul”, anunţase iniţiat Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a avut o întâlnire cu prim-ministrul Republicii Malta, Joseph Muscat. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, tema discuţiilor fiind perspectivele de consolidare a relaţiilor bilaterale dintre cele două state, precum şi parcursul european al Ucrainei.

„România vrea o Uniune puternică şi unită, nu cu mai multe viteze”

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, ieri, în cadrul discursului susţinut la summitul PPE din Malta, că România susţine o Uniune Europeană „puternică, unită şi coezivă”, subliniind că o Europă „cu mai multe viteze” poate duce la o separare în plan economic şi social între statele membre. „România vrea o Uniune Europeană puternică, unită şi coezivă. Ţara mea a contribuit la consolidarea proiectului european şi vom continua să facem acest lucru. Şi să credem în valorile care ne aduc împreuna şi ne să fim o adevărată familie: libertate, democraţie, pace, securitate, solidaritate. (…) Avem capacitatea să punem la pământ toate zidurile şi barierele care, mai târziu, pot fi de neînvins. Acţiunile noastre viitoare trebuie să fie bazate pe securitate, dezvoltare, angajare şi respect pentru valorile fundamentale şi libertăţi”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în cadrul discursului susţinut în faţa mai multor şefi de state şi guverne.

Preşedintele a ţinut să sublinieze, şi cu acest prilej, că România nu este de acord cu ideea unei Europe ”cu mai multe viteze”. “România nu susţine o Uniune Europeană cu cercuri concentrice de integrare, sau cu mai multe viteze, care riscă să ducă la o separare a statelor membre din punct de vedere social şi economic. Nu vedem aceste scenarii ca fiind bune pentru aprofundarea relaţiilor dintre statele membre, mai ales într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă deja cu o divizare şi o lipsă de încredere între state”, a mai spus şeful statului.

Discuţii cu prim-ministrul maltez despre Brexit

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, ieri, la sediul guvernului maltez, cu prim-ministrul Joseph Muscat. “În cadrul întrevederii, s-a discutat despre Brexit şi pregătirea Consiliului European care urmează să aibă loc pe 29 aprilie a.c., reuniune dedicată adoptării mandatului-cadru de negociere a retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Preşedintele României şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care Malta exercită preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi a reiterat sprijinul pentru priorităţile pe care şi le-a asumat Malta pe perioada acestui mandat de şase luni”, a precizat Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, s-a discutat şi despre pregătirea preluării de către România a preşedinţiei Consiliului European. “În pregătirea exercitării de către România a preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru din 2019, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat interesul ţării noastre pentru un schimb de bune practici cu partea malteză. Cu prilejul discuţiilor de astăzi, atât Preşedintele României, cât şi premierul Joseph Muscat au insistat asupra necesităţii dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre cele două state, în special în ceea ce priveşte cooperarea economică. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că există un potenţial sporit de schimburi economice, iar companiile malteze pot să crească nivelul investiţiilor în ţara noastră, cu precădere în sectoarele IT, industrial şi agroalimentar. Totodată, experienţa malteză în materie de absorbţie a fondurilor structurale poate constitui pentru România un model şi o sursă de inspiraţie în accesarea banilor europeni”, se detaliază în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.