Sute de elevi din Dolj, cu râie şi păduchi

Peste 280 de elevi din şcolile doljene s-au întors din vacanţă cu râie şi păduchi, iar alte câteva sute cu boli contagioase. Cazurile au fost descoperite în urma controalelor demarate de medici în şcoli odată cu începerea noului an şcolar. Probleme au fost deopotrivă în unităţile de învăţământ din mediul urban, cât şi în cele din mediul rural. Toate acestea sunt puse pe seama lipsei de igienă, de care fac dovadă  elevii.

Triajul epidemiologic care se face după fiecare vacanţă nu aduce veşti bune când vine vorba de capitolul igienă a elevilor. Chiar dacă produsele de igienă personală sunt accesibile şi celor mai sărace dintre familii, medicii şcolari mai depistează încă numeroase cazuri de pediculoză şi scabie în unităţile de învăţământ din judeţ. Controlul, început din prima săptămână de şcoală, a scos la iveală că sute de elevi au păduchi şi chiar şi râie. Nu au lipsit însă nici situaţiile în care medicii au diagnosticat afecţiuni mai grave aşa cum ar angina- amigdalită- care poate provoca boli la nivelul plămânilor.

Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, scopul triajului epidemiologic este acela de a controla elevii care vin din afara comunităţii şi pot aduce cu ei diverse afecţiuni, unele cu potenţial infecto-contagios. Controlul se face, în fiecare clasă, de medicul şcolar, sau după caz, de medicul de familie şi cadrele didactice. Fiecare copil este întrebat dacă a avut probleme. Medicul se uită pe piele, verifică dacă are temperatură. Cei care sunt identificaţi cu probleme de sănătate sunt scoşi în afara comunităţii şcolare până se vindecă. În tot acest timp primesc tratament.

287 de elevi cu păduchi

Conform reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, triajul epidemiologic, după vacanţa de vară din acest an, s-a realizat în 191 de şcoli din unităţi de învăţământ şi 586 din judeţ. Din cei 123.500 de elevi înregistraţi în documentele şcolare au fost examinaţi 56.804 elevi din mediul urban şi 30.700 din rural, probleme fiind depistate la 704 elevi. Cele mai multe afecţiuni au fost descoperite în şcolile din oraşe, înregistrându-se 471 de cazuri. Nici în mediul rural nu au fost puţine situaţii de acest gen, 233 de elevi fiind diagnosticaţi cu diverse boli. Potrivit medicilor şcolari, au fost descoperite 158 de cazuri de angină în urban şi 57 în rural, dar şi un caz de scabie (râie) într-una din şcolile din oraş. Cele mai multe sunt însă cazurile de pediculoză (păduchi), fiind întâlnite la 173 de elevi din urban şi din 114 în rural.

Tot din cauza lipsei de igienă au apărut şi patru cazuri de hepatită virală acută, boală care poate avea efecte neplăcute în cazul în care nu este depistată la timp. Mai ales că este o afecţiune contagioasă care foarte uşor se poate transmite în interiorul unei comunităţi. Din acest motiv, medicii i-au trimis acasă pe cei infectaţi cu virusul hepatic. Abia după ce vor urma tratamentul şi se vor vindeca aceştia se pot întoarce la şcoală. Numită şi boala „mâinilor murdare”, hepatita A are o perioadă de contagiozitate de două săptămâni. Pe lângă hepatită, s-au întâlnit şi multe cazuri de elevi cu micoze (ciupercă). Potrivit statisticilor realizate de Direcţia de Sănătate Publică, în Dolj au fost identificate 68 de cazuri în urban şi 17 în rural.

„Vor fi informaţi părinţii”

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj a anunţat că va solicita să se măsuri pentru ca aceste boli să nu se răspândească în cadrul unităţilor de învăţământ. „Nu avem încă rezultatele finale ale controalelor desfăşurate de medici. Responsabilul Comisiei de Sănătatea Elevilor şi Protecţia Mediului va lua măsuri însă de săptămâna viitoare. Vor fi informaţi părinţii despre ceea ce se întâmplă, pentru că elevii au venit de acasă cu aceste afecţiuni. Şi în funcţie de gravitatea fiecărui caz, medicul va decide ca elevul să stea la domiciliu până în momentul în care se vindecă”, a precizat Mihaela Moţăţeanu, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Dolj.

Lipsa de igienă a elevilor poate fi considerată şi o oglindă a faptului că sunt destule unităţi de învăţământ care nu au condiţiile minime necesare pentru a fi autorizate sanitar. De cele mai multe ori, şcolile nu au apă curentă şi canalizare.  Aproximativ 21.000 de preşcolari şi elevi din cei 107.000 înregistraţi în acest moment la nivelul Doljului învăţă în spaţii fără condiţii minime de confort. Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj susţine însă că în acest an a crescut cu 5% numărul elevilor care sunt în clădiri autorizate.  Din calcul au ieşit  spaţiile care au intrat în conservare. Inspecţia şi calculul autorizaţiilor s-a făcut doar la spaţiile de învăţământ folosite efectiv pentru elevi. Ceea ce înseamnă că evoluţia la capitolul autorizări se face cu paşi mici. În procente, 90,8% din unităţile de învăţământ au fost autorizate. Problema autorizării unităţilor de învăţământ este însă strâns legată de realizarea unor investiţii şi de modul în care autorităţile centrale vor distribui fondurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de confort în şcolile doljene. Deocamdată, în unităţile de învăţământ lecţiile de igienă sunt doar teoretice. Prea puţine sunt exemplele în care elevii au parte de grupuri sanitare cu dotări minimale, aşa cum ar fi spre exemplu, săpunul.

Igienă în lipsa medicilor

Afecţiunile cauzate de igiena precară sunt de cele mai multe ori contagioase. Din acest motiv, este necesară o supraveghere pe o perioadă cât mai îndelungată a întregii comunităţi şcolare. În mediul urban sarcina le revine medicilor şcolari, însă numărul acestora nu permite de fiecare dată, efectuarea triajului epidemiologic. Şi mai greu este în comunităţile din mediul rural, unde responsabilitatea monitorizării elevilor aparţine medicilor de familie, care trebuie însă să se ocupe, în acelaşi timp, de toate categoriile de bolnavi, din localitatea respectivă. În plus, pe agenda de lucru figurează în mod obligatoriu şi deplasări la domiciliul pacienţilor, ceea ce de multe ori înseamnă şi parcurgerea câtorva kilometri, dintr-o comună într-alta, în funcţie de aria în care au responsabilităţi. În aceste condiţii, este dificil ca un medic de familie să reuşească verificarea medicală a elevilor, mai mult de două ori pe an, la începutul fiecărui semestru.