De la dezrobirea din lanţuri şi până la dezrobirea de mentalităţi
„Contemporanii mei îşi aduc aminte şi aci am ca martor pe mai junele meu contemporan, pe colegul meu Alexandru Papadopol Calimach, îşi aduc aminte ce erau ţiganii, sunt acum 50 de ani, chiar atunci când razele civilizaţiunii moderne îmblânzise moravurile în toate societăţile Europei şi când sclavia nu mai avea domiciliu decât în Rusia şi din nenorocire şi în România. Legea ţării trata pe ţigani de lucru, vândut şi cumpărat că lucru, deşi prin deriziune numărul său individul se califica de suflet: am atâtea suflete de ţigani; în realitate şi mai ales stăpânii care aveau puţini ţigani, îi tratau mai rău chiar decât prescripţiunile legii. Înainte ca chestiunea dezrobirii ţiganilor să fi intrat în consiliile, în planurile de reformă ale ocârmuitorilor, ea a început a se agita prin însăşi iniţiativa parţială a stăpânilor de ţigani.
Mulţi din aceştia, şi numărul lor din zi în zi sporea, ori în viaţă, ori mai ales la moarte, îşi dezrobeau, îşi iertau ţiganii. Întrebuinţez cuvântul de iertare, pe care îl găsim în toate actele de dezrobire; dar reforma era prea grea, ea jignea prea multe interese ca să se poată opera cu înlesnire. Erau ţiganii domneşti şi foarte mulţi; aceştia constituiau un venit mare în bugetul statului; erau ţiganii mănăstireşti şi ai aşezămintelor publice, ale cărora servicii intrau în trebuinţele zilnice ale acestor comunităţi; erau, în fine, ţiganii particulari, ţiganii boiereşti, care constituiau personalul de servitori în curţile boiereşti, bucătari, vizitii, rândaşi, feciori în casă, slujnice, bucătărese, cusătoriţe. Boierii cei bogaţi aveau chiar capele de muzici sau tarafe de lăutari.”
(Mihail Kogălniceanu)
Libertatea este cel mai de preţ dar al omului, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. De altfel, chiar Dumnezeu – în marea Sa Bunătate şi Atotputernicie – a lăsat omului puterea liberului arbitru. Ce înseamnă a fi liber? Ce facem cu libertatea noastră? Există libertate spirituală, diferită de cea fizică? Când trupul este înlănţuit, rămâne spiritual liber? Când spiritual este încorsetat în mentalităţi bolnave, trupul rămâne şi el prizonier al inacţiunii? Desigur, întrebări se pot naşte mereu. Ca şi răspunsurile, de altfel.
Istoria romilor este încă una neclară. Anumiţi coetnici ai noştri, ca şi diverşi istorici, au încercat să contureze istoria ţiganilor, dar, personal, consider că se ştiu prea puţine adevăruri şi mai ales pentru deliciul presei circulă mai multe închipuiri. Izvoarele istorice încă sunt ascunse şi aşteaptă să fie descoperite. Nu vreau să fac referire prea mult la firul istoric, deoarece aceasta este strict treaba istoricilor, a antropologilor, a investigatorilor din mass-media, a cercetătorilor.
Eu vreau să mă refer mai mult la dezrobirea… de astăzi. Dezrobirea de mentalităţile care încă nu ne dau voie de a fi integraţi intru totul în societate. Am mai spus: trăiesc între două lumi paralele. Dezrobirea romilor, astăzi, înseamnă libertatea spiritului, a sentimentelor, a accesului la educaţie. Încă avem, ca şi etnie, anumite mentalităţi, anumite obiceiuri, care ne ţin captive într-o lume închisă. Dar mereu am considerat ca nepoţii şi copiii noştri au dreptul la o viaţă normal: şcoala, instruire, educaţie.
Lupt pentru a “dezrobi” romii din “cătuşele” ignoranţei.
Lupt pentru a “dezrobi” romii din “lanţurile” neştiinţei de carte.
Lupt pentru a “dezrobi” copii romi din “temniţă” căsătoriilor timpurii şi a le dărui libertatea manifestării sentimentelor de dragoste curată.
Lupt pentru a “dezrobi” copii romi din “carcera” lipsei de educaţie.
Consider că etnia romă este în momentul de faţă în plin proces modern şi contemporan de dezrobire de angoasele trecutului. Luptăm legal şi instituţional pentru a dobândi libertatea vieţii normale în societate.
Dezrobirea ţiganilor – pare un titlu de film sau de carte.
Dezrobirea romilor este un fenomen istoric, real, fără aură de legendă, dar plin de semnificaţii politice, strategice şi psiho-mentale.
Astăzi, dezrobirea noastră trebuie să fie una paşnică. Una făcută pe drumul către şcoală. Una efectuată prin bune maniere. Prin respect pentru toţi semenii noştri şi pentru instituţiile şi legile statului român şi ale Uniunii Europene. Istoria umanităţii dezvăluie, de pildă, eliberarea poporului indian, prin politica de neagresivitate a lui Mahatma Gandhi – o strategie îmbrăţişată de către un alt simbol al luptei pentru libertate, Nelson Mandela.
Suntem tributari înaintaşilor. Cultura noastră trebuie păstrată. În acelaşi timp, obiceiuri care ne pun la zidul societăţii trebuie abandonate, deoarece în timp s-a dovedit că nu sunt aducătoare de bine. Dacă se împlinesc anul acesta 161 de ani de la Dezrobirea Romilor, la Craiova vom marca evenimentul printr-un simpozion la care vor participa renumiţi profesori ai Universităţii din Bănie. În acest fel, marcăm momentul istoric, pe cale ştiinţifică.
- Dar, pentru mine, dezrobirea romilor rămâne obiectivul central a tot ceea ce întreprind.
- Dezrobirea înseamnă libertate. Libertatea înseamnă putere.
- Copiii noştri au dreptul la speranţă.
ROMEO TIBERIADE
***
Luni, 20 februarie 2017, Partida Romilor PRO EUROPA Sucursala Dolj organizează un simpozion ştiinţific cu tema “161 DE ANI DE LA DEZROBIREA ROMILOR”. Manifestarea se va desfăşura începând cu ora 10.00, la Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”. Vor participa profesori şi lectori ai Universităţii din Craiova, cercetători şi lingvişti. Vă adresăm, respectuos, invitaţia de a participa la această manifestare socio-istorică, în cadrul căreia se vor reflecta amănunte importante legate de fenomenul de „dezrobire a romilor”.
Vă aşteptăm cu drag. Romeo TIBERIADE,
Preşedinte Partida Romilor PRO EUROPA Sucursala Dolj
