Nu se poate ignora ceea ce a făcut cu 10 zile înainte de scrutin directorul FBI, James Comey, răscolind afacerea e-mailurilor private ale lui Hillary Clinton – de fapt punând-o în centrul dezbaterilor – spre a conferi a doua şansă lui Donald Trump. Sondajele au marcat evenimentul imediat. Din 8 sondaje naţionale publicate ieri, 4 o dau pe Hillary Clinton câştigătoare, dacă alegerile ar fi avut loc ieri, două prevedeau o egalitate şi alte două prognosticau o victorie a lui Trump. Potrivit unei media a sondajelor realizate de New York Times, candidata democrată conservă 3 puncte avans faţă de adversarul său republican. Fără îndoială, James Comey a comis o teribilă eroare, chiar dacă la 5 iulie a.c. anunţase „neglijenţe inacceptabile” la un secretar de stat, reluând o anchetă pe motivul că, în laptopul fostului soţ al Umei Abedin – Anthony Weiner – s-au găsit nenumărate e-mailuri, care ar putea fi relevante pentru ancheta încheiată în vară. Ce se ştie cu 4 zile înainte de data de 8 noiembrie a.c.? Pentru a-i succeda lui Barack Obama la Casa Albă, după 20 ianuarie a.c., candidaţii la prezidenţiale trebuie să obţină minimum 270 de mari electori, repartizaţi în cele 50 de state, proporţional cu populaţia lor. Votul este deja în plină desfăşurare, 32 de milioane de electori l-au exprimat, dar se resimte indecizia alegătorilor din unele state, iar ecartul care îi desparte pe principalii pretendenţi, Hillary Clinton şi Donald Trump, în Florida, Carolina de Nord, Iowa, Colorado, Nevada, New Hampshire, se situează în marja de eroare. În caz de egalitate între cei doi candidaţi, la numărul de mari electori, Camera Reprezentanţilor – dominată de republicani – va tranşa prin vot. Sunt destule observaţii de făcut. Dacă Hillary Clinton are electoratul latino, Donald Trump nu are susţinerea afro-americanilor. La fel, dacă Hillary Clinton mobilizează generaţia tânără, aproape la nivelul lui Barack Obama, în 2012, atunci este aberant să nu îl domine în sondaje pe Donald Trump. Se spune că alegerea lui Barack Obama, cu un tată negru şi o mamă albă, a deschis o nouă eră într-o Americă divizată de tensiuni rasiale. Şi actuala campanie readuce chestiunea rasială în discuţie. „Strong together” este sloganul de ordine al democraţilor, afişat pe scena unde s-au aflat, ieri, Hillary Clinton, acompaniată de cântăreţul Pharrell Williams şi senatorul de Vermont, Bernie Sanders, care a şi spus: „Nu este un concurs de personalităţi. Nu votăm pentru preşedintele unei şcoli secundare, ci pentru şeful celui mai puternic stat al lumii”. La Universitatea din Florida, preşedintele american în exerciţiu, Barack Obama, s-a referit la pericolul sosirii la Casa Albă a candidatului republican şi a cerut tinerilor să o voteze pe Hillary Clinton. Cursa pentru campania electorală a alegerilor prezidenţiale a intrat în linie dreaptă. Avansul lui Hillary Clinton nu este considerabil, şi nici cel dorit de echipa sa de campanie. Fostul secretar de stat este mai puţin performant ca Barack Obama, în acelaşi stadiu, acum 4 ani. Diferitele media nu contenesc să comande sondaje şi să prezică şansele de victorie ale celor doi candidaţi. New York Times estimează că şansele lui Hillary Clinton de a fi viitorul preşedinte al SUA sunt de 86%, comparând şansele de a pierde cu „probabilitatea unui lansator dintr-o echipă de fotbal american de a rata o lovitură de la 33 de metri”. Universitatea din Virginia opinează că Hillary Clinton adună 293 de mari electori, iar Donald Trump doar 214. Ceea ce este indubitabil este, însă, faptul că Hillary Clinton conservă un avantaj în sondaje şi statistici, suficient pentru a-i succede lui Barack Obama, dar resimte respiraţia lui Donald Trump.
