Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunărene va avea un birou şi la Primăria Craiova. Silvia Davidoiu, din cadrul Ministerului de Externe, s-a întâlnit, ieri, cu primarul Lia Olguţa Vasilescu şi rectorul Universităţii din Craiova, Cezar Spânu, pentru a discuta despre cooperarea pe proiectul „Strategia Dunării”. Dat fiind faptul că Doljul este unul dintre cele 12 judeţe riverane fluviului, atât judeţul, cât şi Craiova vor avea deschise mai multe posibilităţi de accesare a banilor europeni.
Primarul Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, a primit, ieri, vizita unui reprezentant al Ministerului de Externe, Silvia Davidoiu, care a venit însoţită şi de delegatul Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, Jurgen Raisner. După discuţii, aceştia s-au întâlnit cu presa într-o scurtă conferinţă, în Sala Mare a Primăriei, edilul explicând de ce are loc această cooperare şi ce avantaje aduce oraşului nostru. În principal, posibilitatea accesării de fonduri europene, dat fiind faptul că programul european „Strategia Dunării” are alocată o sumă de 548 milioane de euro, fonduri nerambursabile ce pot fi accesate până în 2020: „Azi (n.r. – ieri) am avut o discuţie foarte interesantă şi fructuoasă. O mare parte din fondurile europene se vor adresa oraşelor şi regiunilor dunărene. În aceste condiţii, vom putea să accesăm bani pentru mediu, pentru eficienţă energetică, deşeuri, cogenerare, etc”, a declarat primarul Craiovei.
Silvia Davidoiu, reprezentant al Ministerului de Externe, a prezentat, la rândul său, câteva posibilităţi de finanţare pe „Strategia Dunării”: „Vizita de astăzi a fost dedicată unui prim contact, la acest nivel, cu autorităţile locale din Craiova. Se doreşte a fi începutul unei serii de întâlniri cu autorităţile locale din judeţele riverane Dunării, pentru a prezenta cât mai în detaliu strategia europeană a Dunării, oportunităţile pe care aceasta le oferă pentru autorităţile locale şi pentru celelalte entităţi – persoane fizice şi juridice din aceste regiuni, cooperarea care se poate dezvolta cu celelalte state riverane fluviului, proiectele care se pot dezvolta din fonduri naţionale, europene sau prin intermediul programelor transfrontaliere de care România dispune în raport cu statele vecine – Bulgaria, Serbia, care sunt relevante pentru zona dunăreană, şi programul transnaţional Dunărea”, a explicat reprezentantul Ministerului de Externe.
Birou la Craiova al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene
Primarul Olguţa Vasilescu a spus apoi că se vor face paşi concreţi în acest sens, urmând să fie înfiinţat la Craiova un birou al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene (care are sediul principal în Germania), entitate care reuneşte toate autorităţile de pe traseul inferior al Dunării: ”Vom avea, cu siguranţă, un funcţionar al Primăriei Craiova, care va trebui să se ocupe strict pe ceea ce înseamnă Strategia Dunării. Timp de două săptămâni, va fi pregătit, la Bucureşti, cu tot ceea ce trebuie să înveţe pentru a se putea accesa aceste fonduri în perioada următoare”, a explicat Lia Olguţa Vasilescu.
Reprezentantul Ministerului de Externe a precizat că a avut un rol de intermediar Primăria Craiova şi acest Consiliu, iar biroul de la Craiova va funcţiona ca o bună sursă de informare despre proiecte. ”Acest birou va funcţiona cu rol de liant, de punct de legătură, de punct focal. Va fi, practic, o sursă de informare în ceea ce priveşte proiectele existente, cele care se pot dezvolta în cadrul strategiei Dunării. Domnul Jurken este şi în calitate de reprezentant al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunăre, dar şi de reprezentant al unei fundaţii din Germania care are ca scop principal de activitate transferul tehnologic”, a mai spus Silvia Davidoiu.
Transfer de tehnologie între INCESA şi o fundaţie din Germania
Rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Cezar Spînu, a spus că va fructifica posibilităţile de accesare de fonduri prin „Strategia Dunării”, cu atât mai mult cu cât Universitatea din Craiova este singura universitate de pe traseul Dunării, care are un punct de lucru chiar la Dunăre. ”Noi aveam centrul universitar Drobeta Turnu-Severin, unde avem specializări de licenţă, master, doctorat care au legătură cu navigaţia, partea de dezvoltare a Dunării, specializări de mediu. Vor fi multe proiecte pe această strategie a Dunării în perioada următoare şi încercăm să atragem cât mai mulţi bani europeni pe aceste tipuri de proiecte”, a avansat ideea rectorul Universităţii din Craiova.
De altfel, la întâlnirea de ieri, rectorul Cezar Spînu a purtat discuţii şi în legătură cu un transfer tehnologic de care va beneficia INCESA, infrastructura de cercetare în ştiinţe aplicate a Universităţii din Craiova, care a fost inaugurată săptămâna trecută. „Pe lângă INCESA funcţionează şi Centrul de Transfer Tehnologic, acreditat ANCS şi care are deja acreditare ISO 9001. Sunt foarte puţine centre de acest gen în România, cu asemenea două acreditări care sunt cele mai importante acreditări pe care le poate avea un centru de tehnologic. Încercăm o colaborare cu această fundaţie din Germania, reprezentantă de domnul Jurgen Raisner. Mai precis cu reţeaua dânşilor de centre tehnologice pentru a putea avea acces la o piaţă cât mai mare, pentru a putea ca serviciile noastre să fie adresate unui număr cât mai mare de agenţi economici”, a declarat prof. univ. dr. Cezar Spînu. Acesta a subliniat faptul că această colaborare „este o oportunitate pentru Universitatea din Craiova, care îşi doreşte să devină polul de dezvoltare regională”. 
Despre „Strategia Dunării”
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) reprezintă un instrument comunitar de cooperare macro-regională al statelor riverane Dunării, destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene. Strategia a fost elaborată de Comisia Europeană, în anul 2010, iar România este co-iniţiator alături de Austria. Este implementată de fiecare stat în parte şi are alocată o sumă de 548,15 milioane de euro, care pot fi accesate până în anul 2020. În cadrul acestei strategii sunt eligibile numai 12 judeţe: Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Constanţa.
LAURA MOŢÎRLICHE şi VALENTIN CEAUŞESCU
