Un eveniment editorial, promovat şi susţinut de cotidianul „Cuvântul Libertăţii”, s-a transformat într-o dezbatere extrem de interesantă despre trecutul şi prezentul Chinei, despre valorile străvechi adânc înrădăcinate în codul genetic şi perspectivele economice înalte pe care le propune lumii poporul chinez. După o experienţă de şase ani la Radio China Internaţional, jurnalistul sibian, Dan Tomozei, şi-a lansat, miercuri seara, la Craiova, cea de-a doua carte a sa, „Statul în secolul XXI. Modelul chinez”, provocând la un dialog sincer şi deschis despre realităţile pe care le trăieşte lumea chineză. Pe cât de fascinante şi, pe alocuri, picante au fost detaliile cu care, cu multă îndemânare, autorul şi-a presărat expunerea, pe atât de importante au fost concluziile care s-au tras.
„Statul în secolul XXI. Modelul chinez”, apărută la Editura Corint, este cea de-a doua carte (după „Diplomaţia Panda”) pe care jurnalistul Dan Tomozei a lansat-o la Craiova. Evenimentul editorial a fost promovat de cotidianul „Cuvântul Libertăţii” din Craiova şi a fost găzduit, miercuri seara, de Sala „Acad. Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, instituţia culturală care ţine sus ştacheta pe segmentul noilor apariţii editoriale. Pentru că un volum va intra şi în zestrea bogată de carte a bibliotecii, directorul Lucian Dindirică a urat autorului să provoace, cu această ultimă carte a sa, la dezbateri incitante în rândul cititorilor săi.
Jurnalistul Mircea Canţăr: ”Un clopoţel de alarmă”
Discuţiile care au loc pe marginea cărţii, aşa cum se întâmplă de regulă la un astfel de eveniment editorial, au fost deschise de Mircea Canţăr, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul Libertăţii”, el însuşi autorul Comentariului pe teme de politică externă, pe care îl puteţi regăsi în paginile cotidianului amintit. Ziaristul Mircea Canţăr a ales să decupeze o pagină din istoria relaţiilor externe Râmânia – China, deschizând astfel, chiar de la debutul dialogului, uşa celei mai importante teme de discuţie. „România a fost pentru China, în Europa, un fel de copil privilegiat. Nu este mai puţin adevărat că România a făcut nişte gesturi extraordinare de-a lungul timpului, gesturi care au fost recunoscute”, punctând aici vizita preşedintelui american Richard Nixon la Bucureşti, din 1969, şi „canalul de comunicare care a fost Bucureştiul”. Urmărind evoluţia relaţiilor externe, Mircea Canţăr a vorbit despre reciprocitatea gesturilor, amintind ajutorul nerambursabil oferit de China la cutremurul din 1977, precum şi sprijinul financiar din 1997, când sistemul financiar al României era pe cale să se prăbuşească după cele întâmplate cu Bancorex-ul. „Acesta este un context mai larg care conturează o bună prietenie, în pofida atâtor şi atâtor lucruri care, desigur, ne despart”.
Punând în antiteză cu realitatea de acum, Mircea Canţăr a tras concluzia că, în ultimii ani, situaţia nu mai este deloc aceeaşi. ”Din copilul copilul privilegiat de pe continent al Chinei, care am fost, suntem undeva într-o zonă marginală. Și inclusiv personalităţi marcante ale Beijingului rămân uimite de această răceală nejustificată a noastră”.
În acest context, editorialistul Mircea Canţăr este de părere că volumul lui Dan Tomozei este precum un clopoţel de alarmă pe segmentul diplomatic, şi nu mai. „Un clopoţel care spune hai, treziţi-vă că pierdeţi foarte mult teren în relaţia cu China. Este o carte incitantă, densă, bine scrisă, pe care, personal, o recomand pentru lectură”.
Prof. univ. dr. George Popescu: ”O provocare care soseşte la timp”
Prof. univ. dr. George Popescu a făcut o digresiune în perioada anilor 60, dar dintr-o perspectivă literată, vorbind fascinaţia pe care China a reprezentat-o pentru intelectualitatea occidentală. „Să nu uităm şi că, în anii 60, marii scriitori şi minţi luminate ale culturii occidentale mergeau în China, făcând abstracţie de conflictele ideologice, tocmai pentru a cunoaşte această lume”.
Profesorul George Popescu a venit apoi cu exemplul interesant şi inedit a jurnalistului italian, Tiziano Terzani, ”întâiul corespondent asumat oficial al unei publicaţii occidentale în China, se întâmpla în1980 şi până în 1984”. ”A scris o carte despre experienţele lui de acolo şi povesteşte, cu detalii formidabile, cu un gust al insolitului pe care îl găsim şi în Modelul chinez, despre acest pelerinaj al său în China post-maoistă”, a făcut o punte peste timp, profesorul craiovean.
Vorbind strict despre carte, George Popescu a prezentat-o ca pe ”o provocare care soseşte la timp, în sensul de a schimba această raportare a noastră la China. Raportare care este bolnavă, într-un fel, şi care trebuie tratată pentru că nu ne aduce nici un fel de avantaje. Din toate punctele de vedere: nici economic, nici cultural, nici în jocurile geo-politice”.
Autorul Dan Tomozei: ”O carte care va face interes peste 10-15 ani”
Dan Tomozei locuieşte de şase ani în China, continuându-şi cariera jurnalistică la Radio China Internaţional. Autorul a ales să-şi prezinte ultima sa carte într-un mod care a captat uşor atenţia, completând cele scrise în volum şi cu un material video. „Prefer să scriu, nu să vorbesc, dar acum situaţia este de acest fel. Sunt puţin emoţionat pentru că este cel mai greu să vorbeşti în faţa presei când eşti jurnalist, pentru că ştii ce te poate aştepta”, a mărturisit sibianul Dan Tomozei.
Despre volumul dedicat, de această dată, modelului chinez, autorul a spus că „este o carte care va face interes peste 10-15 ani, când România va fi mai puţin îmbrăcată de constrângeri exterioare şi când sper ca România să se întoarcă la sine. Aşa cum se vede România de departe de ţară: România este iubită, acolo fiindcă generaţiile de peste 40-45 de ani iubesc această ţară. România are un prieten în China şi, în China, România reprezintă un prieten”.
Prezentând cum stau lucrurile din interiorul societăţii chineze, autorul Dan Tomozei crede că România nu a pierdut total prietenia Chinei. ”Suntem undeva la 99% pe minus. Mai avem un 1% din care încerc să extrag, din eforturi personale, tot ce se poate extrage, pentru că încă mai sunt generaţii care ştiu de anii 1960, 1970, 1980. Portul vechi al Shangai funcţionează, de exemplu, şi azi cu locomotive de la Craiova, dar noi nu le mai dăm piese de schimb şi le fac ei”. Autorul a mărturisit şi că acesta este, de fapt, şi rolul cărţii sale, de „a umple golul de comunicare, de firesc, de normal în relaţia cu China”.
Prof. univ. dr. Sorin Damean: „China, o ţară cu o cultură şi civilizaţie străveche”
Pordinind de la mesajul cărţii, care se doreşte o descriere din interior a societăţii actuale chineze, prof. univ. dr. Sorin Damean a subliniat faptul că România trebuie să-şi reconsidere relaţiile diplomatice cu China, în sensul unei mai bune apropierii. ”Imaginea noastră despre China este a produselor contrafăcute, pe care le găsim la fiecare tarabă, dar nu aceea este China. China este o ţară cu o cultură şi o civilizaţie străveche. Când o mare putere precum China îţi întinde mâna şi se uită spre tine aşteptând un gest asemănător, iar tu întorci spatele, atunci prietenia se pierde cu totul. Nu se poate să ignorăm China în momentul în care astăzi se află acolo unde se afla. Poate constitui un model pentru un stat în secolul XXI”.
Evenimentul editorial de la Craiova s-a bucurat de o prezenţă numeroasă în rândul studenţilor. Reprezentantul Editurii Corint, prezent la lansare, a menţionat că volumul „Statul în secolul XXI. Modelul chinez”, semnat de Dan Tomozei, deschide Colecţia Istorie a editurii.
