Profesorii de Religie din învăţământul preuniversitar doljean s-au reunit, la sediul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Craiova, în cadrul consfătuirii judeţene anuale pe tematica disciplinei. La întâlnire a participat şi inspectorul de resort din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, iar concluziile au fost clare: este nevoie de spiritualitate şi de simbioza dintre cercetarea ştiinţifică şi concepţiile de implicare a Divinităţii în tot ceea ce înseamnă evoluţia vieţii.
Majoritatea cadrelor didactice care predau disciplina „Religie” în învăţământul preuniversitar au participat la Consfătuirea Judeţeană, desfăşurată la sediul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Craiova. „Vrem să le arătăm atât copiilor, cât şi părinţilor că trebuie să înţeleagă viaţa şi din punct de vedere spiritual. De asemenea, cercetarea ştiinţifică are rolul ei şi nu poate fi ruptă din ceea ce înseamnă credinţa. Ambele trebuie să meargă împreună. Arhiepiscopia Craiova şi Mitropolia Olteniei sunt în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj pentru desfăşurarea mai multor activităţi – cercuri pedagogice, simpozioane şi concursuri literar-artistice cu tematică religioasă, consfătuiri”, a precizat prof. Iuliana Gheorghe, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.
Ora de Religie – văzută în dimensiunea ei educativă
Invitat de onoare la întâlnire a fost conf. univ. dr. Vasile Timiş, inspector general în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, care a precizat: „Ca profesor de didactică, vă pot spune că este nevoie de un corp profesoral bine pregătit, pentru comunicarea religioasă, indiferent de cult. Este nevoie de o învăţătură , una care să ne ducă în Europa civilizaţiei, prin asumarea moştenirii, a cunoaşterii şi trăirii propriei credinţe, dar şi de respectare a credinţei celorlalţi. Să nu uităm că, în anii 1950, ultimii profesori de Religie au fost duşi în închisori, iar acum avem, la nivel naţional, peste 6.500 de cadre specializate. Trebuie să vedem ora de Religie în dimensiunea ei educativă, să vedem însemnătatea în ceea ce înseamnă pregătirea noastră şi să fim optimişti că avem prieteni. Mai trebuie să amintim că aceasta se referă şi la asumarea spiritualităţii europene în ansamblul ei, pornind de la filosofia greacă şi administraţia romană. Respectând moştenirea culturală şi înaintaşii şi rugându-ne pentru binecuvântarea viitorului, înnobilăm clipa şi zilele pe care le trăim. Cred că discutând cu părinţii, explicându-le importanţa acestei ore de Religie, se poate face ca şi copilul să fie învăţat să raţioneze, să comunice şi se cunoască pe sine. Sunt, acum, la Craiova şi nu am ales degeaba acest loc binecuvântat. Ştiu că sunt foarte mulţi copii care urmează cursurile de specialitate, dar, mai mult decât atât, aici este un centru spiritual al patrimoniului naţional şi universal”.
