Scrutinul de duminică pentru alegerile legislative în Rusia a fost, fără îndoială, unul discret. Un electorat de 110 milioane de cetăţeni ruşi a fost chemat la urne şi, potrivit Comisiei Electorale Centrale, rata de participare a fost de 47,9% faţă de 60% în 2011. Se afirmă că după 1993, când au fost organizate primele alegeri legislative, după prăbuşirea URSS, a fost cea mai scăzută participare. Deplasându-se la sediul partidului „Rusia Unită” – care domină fără discontinuitate scena politică rusă, după sosirea la putere a lui Vladimir Putin în urmă cu 16 ani – înainte de anunţarea primelor exit-poll-uri, atât Vladimir Putin, cât şi Dmitri Medvedeev au salutat victoria partidului lor. „Rezultatul este bun”, a spus Vladimir Putin, fiindcă „garantează stabilitatea dorită de oameni”, pentru ca premierul Dmitri Medvedeev, liderul partidului, să adauge: „Este clar că partidul nostru a câştigat”. Proiecţiile statistice arată că nu mai puţin de 399 de mandate, din totalul de 450, vor reveni deputaţilor de la Rusia Unită, în Dumă, faţă de numai 238 în legislatura precedentă. Cu două treimi din numărul total de mandate, Kremlinul are un control fără precedent asupra Camerei inferioare (Duma) şi poate fi adoptată uşor revizuirea Constituţiei. Partidul liberal-democrat al ultra-naţionalistului Vladimir Jirinovki şi Partidul comunist condus de Ghenadi Ziuganov, iar lângă acesta Partidul social-democrat Rusia Justă, aproape la egalitate, vor constitui o opoziţie mai mult de decor. Opoziţia radicală a fost exclusă de la scrutin. Fraudele au fost recunoscute de Comisia Electorală Centrală. Susţinut de media de stat, partidul Rusia Unită, creat la 1 decembrie 2001, a obţinut scorul dorit. S-a optat, aşadar, pentru continuitate. Numai că indicatorii economici publicaţi recent nu sunt deloc buni, resimţindu-se acut preţul scăzut al petrolului pe pieţele mondiale. The Moscow Times subliniază că nu pot fi blamaţi factorii externi. Nici un program de reformă, pus în operă, nu este susceptibil a stimula o creştere economică până la 4-5%, cât se prevede, excesiv de optimist, pentru anul viitor. În plus, Rusia se confruntă cu sancţiunile economice ale Occidentului, care izolează economia rusă şi cooperarea mondială. Apoi, climatul investiţional, totalmente nefast, împiedică antreprizele să se dezvolte. În lumea occidentală, imaginea Rusiei este deteriorată rău, din mai multe motive, şi complexitate unei relaţii geo-politice n-a putut dizolva toate criteriile morale legate de Crimeea şi dosarul ucrainean. Numai că Rusia rămâne un actor-cheie în Siria, cu care SUA trebuie să conlucreze până la sfârşit, deşi nimeni nu ştie când va fi acest moment. Pe plan geopolitic, diabolizarea unei ţări care se comportă ca un monstru rece, riscă să coste scump, mai mult diabolizatorul decât diabolizatul. Recent, Paul Krugman, deţinător al premiului Nobel pentru economie în 2008, a publicat un articol în care îi alătură pe Putin şi Trump, etichetându-i de-a dreptul nefast, Rusia fiind considerată un petro-stat corupt. Nu e mai puţin adevărat că la aceste atacuri media rusă răspunde prompt, fiind deja antrenată, opinând că, pentru Occident, drepturile omului au o geometrie variabilă şi referirea este la Irak şi Yemen. În perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2018, scrutinul de duminică anunţă un al patrulea mandat pentru Vladimir Putin, partidul său „Rusia Unită” constituind coloana vertebrală a sistemului politic, parlamentar şi electoral. Executivul dictează tempoul, în toate aspectele vieţii publice din Rusia.
