Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române, rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, ales de curând la al doilea mandat, este invitatul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” în cadrul „Întâlnirilor SpectActor”. Ioan-Aurel Pop este unul dintre cei mai reputaţi istorici români contemporani, specialist în istoria naţionalităţilor, istoria Transilvaniei, istoria medievală a României. Domnia sa va susţine duminică, 29 mai, de la ora 11.00, în Sala „Ion D. Sîrbu”, conferinţa intitulată „Moştenirea lui Mihai Viteazul în Transilvania”. Moderator: Nicolae Coande.
Ioan Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955) este autor a peste 50 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare, volume îngrijite şi a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefeţe etc. A urmat cursurile Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filozofie, specializarea istorie medievală (1975-1979), finalizată ca şef de promoţie. Din 1989 este doctor în istorie, cu teza intitulată „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV – XVI”.
Temele principale ale cercetărilor sale sunt concretizate în investigarea unor segmente majore pentru istoria medievală a românilor şi a Europei Centrale şi de Sud-Est: instituţiile medievale româneşti, adunările cneziale şi nobiliare; formaţiunile politice româno-slave din Transilvania secolelor IX-XIV; raporturile românilor din Transilvania cu spaţiul românesc extracarpatic; influenţa bizantină asupra românilor nord-dunăreni; raporturile Transilvaniei cu Europa Centrală şi Occidentală; structura etnică şi confesională a Transilvaniei şi a Ungariei în Evul Mediu etc.
A fost cel mai tânăr membru al Academiei Române la primirea, la doar 46 de ani, ca membru corespondent, în acest for al elitei româneşti. A condus, în calitate de director, Centrul Cultural Român din New York (1994-1995) şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (2003-2007). A fost Visiting professor (bursier Fulbright) la Universitatea din Pittsburgh, SUA (1990-1992), Universitatea din Trento (20012-2003) şi Universitatea Ca’Foscari din Veneţia (2003-2008). Este membru al Comisiei de istorie a relaţiilor internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice (Milano) din 1990 şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte (Paris) din 1999. Din 2013 este membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Artă (Salzburg), al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame şi în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, iar din 2015 este membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Între alte importante distincţii, a primit Premiul „George Bariţiu” al Academiei Române (1991), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler şi Ordinul de Onoare prin decretul Preşedintelui României (2010).
«Este nevoie, fireşte, de reaşezarea valorilor, de recâştigarea încrederii în demnitate, dreptate şi în forţa ideilor bune. Pentru aceasta, trebuie cultivaţi de către autorităţi intelectualii capabili să facă educaţie autentică, fără spirit bombastic şi fără apeluri patetice la „ţărişoară”, la „brazdă” şi la „lupta milenară”. Este absurd să ne autoflagelăm mereu, acuzându-ne de mitizări, românizări, naţionalisme ieşite din comun şi de alte isme. E suficient să fim capabili de cinstea recunoaşterii normalităţii noastre într-o lume comună, dotată cu bune şi cu rele. Am fost şi suntem un popor ca toate popoarele, cu suişuri şi coborâşuri, cu realizări şi cu eşecuri, dar un popor care există încă!». (Ioan-Aurel Pop)
