Peste 300 de copii din toată ţara au participat, însoţiţi de profesori, vineri 15 aprilie, la deschiderea oficială a Olimpiadei naţionale de informatică. A fost o manifestare încărcată de emoţie, cu atât mai mult cu cât a fost dedicată regretatului Mihai Pătraşcu, una dintre eminenţele din domeniu, decedat, în urmă cu patru ani, din cauza unei boli care s-a dovedit mai puternică decât el, un craiovean de excepţie.
Inaugurare emoţională
O sală arhiplină, de la un complex hotelier de renume din Craiova, a fost, vineri, gazda speranţei dezvoltării României: 317 elevi din toată ţara, 13 din Craiova, cei mai buni în domeniul lor, se confruntă, în cadrul Olimpiadei Naţionale de Informatică, pentru a dovedi de ceea ce sunt în stare. „Suntem cu toţii foarte emoţionaţi, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o ediţie care îi este dedicată lui Mihai Pătraşcu, unul dintre cei mai mari informaticieni români, plecat din Craiova, decedat în urmă cu patru ani, la o vârstă la care mai avea atât de multe de spus şi arătat. Prezidiul acestei competiţii are în componenţă nume care merită recunoaşterea: Maria Pătraşcu, mama lui Mihai, prof. Gabriela Panait, secretar al comisiei şi inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, George Bînă, primul calificat din Craiova, la faza internaţională a Olimpiadei, prof. Nuşa Dumitru Lupan, preşedinte executiv, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. dr. Eugen Borigea – preşedinte, şi, nu în ultimul rând, prof. univ. dr. Stelian Niculescu – preşedinte de onoare al juriului. Sunt convinsă că toată lumea se va simţi foarte bine la Craiova şi doresc tuturor participanţilor succes”, a precizat prof. Lavinia Elena Craioveanu, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.
O carieră frântă prea devreme
Fiecare vorbitor care a venit la pupitru a ţinut să vorbească despre cel în memoria căruia are loc această ediţie a Olimpiadei Naţionale. Numai cuvinte de laudă, cu atât mai mult fiind necesare câteva precizări despre Mihai Pătraşcu. Acesta s-a născut pe 17 iulie 1982 la Craiova şi a absolvit, în 2001, cursurile Colegiului Naţional „Carol I”. A fost o adevărată competenţă în ceea ce presupune informatica. Pentru el, materia respectivă nu mai avea secrete. Este în Top 20 al medaliaţilor la nivel internaţional. De 9 ori a obţinut premiul I la competiţiile naţionale, fiind medaliat de şapte ori (în patru rânduri cu „aur”, în celelalte cu „argint”) la concursurile de anvergură mondială. De aici până la admiterea sa la MIT (Massachuttes Institute of Tehnology, din Statele Unite ale Americii, cea mai mare instituţie de cercetare din domeniu din lume) nu a fost decât in pas. S-a spus despre el că a condus la „revoluţionarea sistemului de structuri de date”, primind Premiul „Presburger”, de la Asociaţia Europeană de Informatică Teoretică, iar teza sa de doctorat a fost considerată la MIT drept cea mai bună operă ştiinţifică. Din păcate, o boală incurabilă l-a înfrânt, decedând pe 5 iunie 2012. Părinţii săi, deja amintita doamnă Maria şi eminentul medic dermatolog Virgil Pătraşcu (prezent, vineri, în sală cu lacrimi în ochi), îi cinstesc memoria an de an. „Am instituit un premiu în memoria fiului nostru, care este acordat, an de an, celui care câştigă primul loc şi este calificat în lotul lărgit al României. Lui tot timpul i-a plăcut să fie primul. Şi-a iubit ţara şi a dorit să facă foarte multe pentru noi”, a spus prof. Maria Pătraşcu.
„La aceşti tineri ne este speranţa”
Cum aminteam, în juriu sunt prezenţe de marcă, iar unul dintre membri a ţinut să ne spună câteva cuvinte. Are o vârstă venerabilă, pe care nu şi-o trădează, este plin de savoare şi ştie foarte multe despre toată istoria informaticii în România. Numele său este Stelian Niculescu, cu rădăcini olteneşti (născut în comuna Stoeneşti, jud. Olt, în 1937, absolvind, în 1962, Facultatea de Matematică – Secţia „Maşini de calcul” a Universităţii din Bucureşti). Ne acordat câteva momente şi ne-a expus din lecţia sa de viaţă: „Dacă tot l-am amintit pe Mihai Pătraşcu, vreau să vă spun că datorită lui avem această şcoală acum, el fiind un punct de referinţă în informatică. Îmi aduc aminte cum am debutat noi, în urmă cu peste 50 de ani, iar acum, când văd unde s-a ajuns, sunt mândru. Este un nivel din ce în ce mai ridicat şi v-o spune unul care s-a ocupat, între 1990-1998, de pregătirea lotului naţional. Când s-a pornit la drum aveam două dorinţe: să fie omul şi calculatorul şi să elevul şi profesorul. Prima este îndeplinită, a doua sunt convins că va fi pusă cât se poate de repede în practică”. Ca orice oltean, are simţul umorului. Întrebat cum îşi alegea studenţii pentru examinare, ne-a răspuns simplu: „La întâmplare”. După câteva secunde a completat: „Îi alegeam la întâmplare, deoarece ştiu ce nivel era în anii de început. Acum, procedez la fel, dar din alte considerente – toţi sunt foarte bine pregătiţi. Şi, dacă tot suntem aici, la aceşti tineri deştepţi ne este speranţa”.
