În judeţul Dolj, diabetul zaharat, cu 38.193 de cazuri aflate în evidenţă, ocupă locul doi în ierarhia bolilor înregistrate în rândul populaţiei, după bolile cardiovasculare. Ieri, chiar de Ziua Mondială a Sănătăţii, sub sloganul „Controlul diabetului este în puterea ta!”, medicii au lansat un avertisment cu privire la numărul tot mai mare de persoane diagnosticate cu această afecţiune.
A avea diabet este dificil. Pentru tratamentul şi managementul bolii, aceşti bolnavi trebuie să ia decizii importante toată viaţa: să îşi măsoare zilnic nivelul glicemiei, să ia medicamente, să facă exerciţii fizice cu regularitate, să îşi ajusteze dieta şi să îşi schimbe obiceiurile alimentare. Mai mult, bolnavii diabetici trebuie să facă faţă tuturor complicaţiilor bolii, prin importante ajustări în plan psihologic. Rezultatele se bazează în mare parte pe deciziile luate, de aceea este decisiv ca aceşti bolnavi să fie bine instruiţi în legătură cu boala lor, iar nevoile fiecăruia să poată fi ajustate de personal medical specializat.
Peste 17.000 de decese cauzate de diabet
În România, în anul 2014 existau 1,53 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani cu diabet. Prevalenţa naţională a DZ este de 7,99%, iar numărul de decese cauzate de diabet la grupa de vârstă 20-79 de ani este de 17.285.
În ţara noastră cheltuielile anuale pentru un pacient cu diabet zaharat se ridică la 490 dolari, în timp ce în Norvegia se cheltuiesc 11.144 dolari pe pacient diabetic pe an, iar în Elveţia 10.592 dolari pe pacient diabetic pe an. Incidenţa Diabetului Zaharat de tip 1 la copiii cu vârsta de până la 14 ani este de 5,4 la 100.000.
Fără o educaţie specială despre diabet, aceşti bolnavi nu sunt pregătiţi să ia decizii, să îşi schimbe comportamentul şi să înfrunte toate problemele ridicate de această boală. Un management deficitar al bolii duce la rezultate medicale slabe şi la creşterea riscului pentru complicaţii.
Educaţia bolnavilor diabetici se realizează având la dispoziţie o echipă multidisciplinară. În unele ţări există astfel de echipe, dar în multe altele, nu numai că nu există, dar nici nu îi este recunoscută importanţa din punct de vedere medical.
Diferenţe între diabetul tip 1 şi diabetul tip 2
Diabetul de tip 1 este o boală autoimună caracterizată de distrugerea celulelor pancreatice producătoare de insulină. Se mai numeşte diabet insulino-dependent. Producţia insuficientă de insulină, impune o administrare substitutiva zilnică. Diabetul de tip 1 este diagnosticat cel mai frecvent la copii sau la adulţii tineri (diabet juvenil).
Diabetul de tip 2 este caracterizat prin rezistenţa la insulină. Pacienţii cu acest tip de diabet nu pot utiliza corespunzător insulina, care se secretă normal. Exerciţiile fizice şi dieta sunt de ajutor, totuşi în multe cazuri este nevoie de antidiabetice orale sau chiar insulină. Se mai numeşte diabet non-insulinodependent sau diabetul de maturitate. Este tipul de diabet întâlnit cu o frecvenţă de 90%. În lume există peste 300 milioane de persoane cu diabet de acest tip. Atât tipul 1 cât şi tipul 2 de diabet sunt afecţiuni grave.
Până în prezent, tipul 1 de diabet nu poate fi prevenit. Factorii de mediu care declanşează procesul patologic ce duce la distrugerea celulelor pancreatice, sunt încă în studiu.
Tipul 2 de diabet, poate fi prevenit în multe cazuri prin menţinerea în limite normale ale greutăţii şi prin evitarea sedentarismului.
Federaţia Internaţională de Diabet (FID) propune un plan simplu, în trei paşi pentru prevenţia diabetului de tip 2. În primul rând trebuie să fie identificate persoanele cu risc crescut de diabet de tip 2, folosind un chestionar, care să investigheze existenţa factorilor de risc (vârsta, greutatea, circumferinţa taliei, istoricul familial de diabet, asocierea cu boli cardiovasculare sau diabet gestaţional). Odată identificaţi, pacienţii la risc, trebuie să-şi determine nivelul seric al glicemiei şi să facă un test de încărcare la glucoză. Apoi trebuie să fie instruiţi despre boală şi cum pot evita sau întârzia debutul diabetului de tip 2.
Studiile de specialitate arată că menţinerea unei greutăţi în limite normale şi activitatea fizică moderată pot preveni apariţia diabetului de tip 2. În prevenţia primară a bolii un loc important îl are educaţia pentru sănătate. FID recomandă cel puţin 30 de minute de activitate fizică pe zi, cum ar fi plimbări, înot, ciclism sau dans. Plimbările regulate de cel puţin 30 de minute pe zi, reduc riscul de apariţie a DZ tip 2 cu 35-40% .
