Abateri determinate de acordarea de sporuri sau drepturi băneşti către personalul din administraţia publică locală, în baza unor hotărâri judecătoreşti sau hotărâri ale organelor deliberative ale administraţiei publice locale, cu nerespectarea regulilor şi principiilor stabilite prin legislaţia de salarizare unitară, management defectuos prin neurmărirea recuperării sumelor datorate bugetului public şi plata pentru lucrări neefectuate sunt câteva dintre abaterile constatate în urma controlului efectuat de Curtea de Conturi Dolj pentru elaborarea Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2014. La acestea se adaugă nefuncţionarea corespunzătoare a sistemelor de control şi audit intern.
Potrivit Programului de activitate pe anul 2015, structurile Curţii de Conturi, centrală şi teritorială, au efectuat un număr total de 2.773 de acţiuni de verificare, cuprinzând 1.800 de misiuni de audit financiar, 120 de misiuni de audit al performanţei, 831 de misiuni de audit de conformitate (control tematic) şi 22 de acţiuni de documentare. Referitor la auditul performanţei trebuie precizat că, în anul 2015, Curtea de Conturi a abordat un număr de 40 de teme, pentru care a efectuat misiuni la 120 de entităţi din domeniile abordate.
În Dolj, reviriment în evoluţia veniturilor locale
Curtea de Conturi Dolj, structura teritorială de specialitate a Curţii de Conturi a României împreună cu departamentele de specialitate a realizat funcţia de control/audit a Curţii de Conturi asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi auditul performanţei asupra gestiunii bugetelor şi a oricăror alte fonduri publice, furnizând unităţilor administrativ – teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora.
Astfel, analizând tendinţele înregistrate la nivelul veniturilor totale încasate de bugetele locale de pe raza judeţului, se observă un reviriment începând cu anul 2011, care a înregistrat cele mai mici încasări din ultimii 5 ani, de numai 1.146.813 mii lei şi ajungând în 2014 la 1.432.349 mii lei.
În perioada analizată, categoriile de venituri ce compun încasările bugetare totale au înregistrat dinamici diferite, cea mai pronunţată creştere fiind înregistrată de sumele defalcate din TVA, iar veniturile cu ponderea cea mai mică şi tendinţa de creştere cea mai redusă sunt finanţările primite de la Uniunea Europeană. De altfel, evoluţia oscilantă a încasărilor totale la nivelul bugetelor locale a fost generată, în principal, de evoluţia încasărilor din sume defalcate din TVA, celelalte componente structurale evoluând, relativ liniar, în perioada 2009 – 2014.
Cheltuielile de personal, în topul abaterilor
Potrivit datelor raportate în contul de execuţie al bugetului local încheiat la 31.12.2014, la nivelul judeţului Dolj, s-a constatat că plăţile au fost realizate în procent de 76,41% faţă de creditele bugetare definitive.
Cele mai semnificative plăţi efectuate in anul 2014 se regăsesc la titlul ,,Cheltuieli de personal” (494.000 mii lei, adică 35,91% din totalul plăţilor), precum şi la titlul de cheltuieli pentru „Bunuri şi servicii” (264.058 mii lei, 19,20% din totalul plăţilor). Raportat la execuţia cheltuielilor bugetelor locale în anul 2013, se constată o creştere semnificativă a plăţilor efectuate pentru cheltuieli de personal, de la 407.462 mii lei în anul 2013 la 494.000 mii lei în anul 2014, în condiţiile în care cheltuielile totale au crescut şi ele, de la 1.223.005 mii lei în anul 2013, la 1.375.492 mii lei în anul 2014.
Prejudiciile provin din plăţi de natură salarială fără justificare legală, sub forma unor stimulente acordate în plus la salariul de bază, către salariaţi din afara compartimentelor de specialitate, care nu trebuiau să beneficieze de acest drept. De asemenea, s-au constatat prejudicii în sumă totală de 1.558 mii lei, provenind din plăţi de natură salarială fără justificare legală, sub forma sporului de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, din care, pentru suma de 779 mii lei, s-a constatat incidenţa prevederilor Legii nr. 124/2014.
Prejudiciu estimat în administraţia locală, peste 700.000.000 lei
Din totalul de 384 entităţi locale aflate în competenţa sa teritorială, Camera de Conturi Dolj a verificat, în anul 2015, un număr de 89 entităţi, reprezentând 23,18%, o contribuţie semnificativă având-o verificările efectuate la ordonatorii terţiari de credite ai finanţelor publice locale, simultan cu auditul financiar al ordonatorilor principali de credite (42 cazuri). Astfel, au fost estimate abateri financiar-contabile de 553.940.000 lei, prejudicii de 101.610.000 lei şi venituri suplimentare constatate ca abateri de 46.210.000 lei.
La nivelul entităţilor din administraţia publică locală din raza de competenţă, au fost identificate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, cuantificate valoric, în 2015, la 553.940.000 lei, provenind în principal din: neîntocmirea registrelor contabile obligatorii potrivit legii, sau a balanţelor sintetice şi analitice, necalcularea şi neînregistrarea cheltuielilor cu amortizarea activelor fixe din patrimoniu, neorganizarea şi neconducerea evidenţei contabile analitice şi a evidenţei tehnico-operative, neînregistrarea în contabilitate, în mod cronologic şi sistematic, sau înregistrarea eronată a drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale, neconcordanţa datelor înregistrate în evidenţa tehnico-operativă, cu cele din evidenţa financiar-contabilă, precum şi cu cele preluate în balanţele de verificare şi înscrise în situaţiile financiare, nerespectarea prevederilor legale privind organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale (majoritatea unităţilor administrativ – teritoriale comunale auditate).
Cheltuieli ilegale cu asistenţa socială
Curtea de Conturi Dolj a identificat cazuri în care persoanele care au beneficiat de ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece nu erau îndreptăţite să primească asistenţă, fie deţinând depozite bancare mai mari decât limita legală, fie realizând venituri mai mari decât cele declarate autorităţilor locale.
Astfel, printre altele, s-au constatat plăţi nelegale în sumă de 6.410.000 lei, cauzate de acordarea de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei, unor persoane care nu puteau beneficia de acest drept. Totul a ieşit la iveală după ce auditorii publici externi au identificat un număr de 910 persoane, care în 2014 au deţinut depozite bancare în cuantum mai mare de 3.000 de lei, din care 133 persoane sunt consumatorii vulnerabili care au utilizat pentru încălzirea locuinţei gaze naturale şi 777 persoane sunt consumatorii vulnerabili care au utilizat pentru încălzirea locuinţei energie termică. Valoarea estimată a plăţilor efectuate, reprezentând ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei, acordat unor persoane care deţin depozite bancare în cuantum mai mare de 3 mii lei, este de 6.160.000 lei.
Totodată, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea ajutorului lunar pentru încălzirea locuinţei, din punct de vedere al încadrării venitului net mediu lunar pe membru de familie între limitele prevăzute la art. 7 alin. 1 din OUG nr. 70/2011, respectiv 1,572 ISR – indicator social de referinţă (786 lei) în cazul familiilor şi 2,164 ISR (1082 lei) în cazul persoanei singure, auditorii publici externi au identificat un număr de 39 persoane care au realizat venituri peste limitele menţionate mai sus. Valoarea estimată a plăţilor efectuate, reprezentând ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei, acordat unor persoane care au realizat venituri peste limitele prevăzute art. 7 alin. 1 din OUG nr. 70/2011, este de 250.000 lei.
Recomandările Curţii de Conturi Dolj
Deficienţele consemnate în actele întocmite relevă faptul că, datorită managementului defectuos, în majoritatea cazurilor, aparatul de specialitate al unităţilor administrativ-teritoriale nu întreprinde toate măsurile pentru aplicarea procedurilor de urmărire şi încasare pentru toate sumele datorate bugetelor locale sau, după caz, de executare silită. În aceste condiţii, termenul de aplicare a procedurilor de executare silită se prescrie, bugetele locale sunt prejudiciate cu sumele în cauză, iar autorităţile locale nu iau măsurile legale de recuperare de la persoanele răspunzătoare.
La cheltuielile de personal, se constată în continuare abateri determinate de acordarea de sporuri sau drepturi băneşti către personalul din administraţia publică locală, în baza unor hotărâri judecătoreşti sau hotărâri ale organelor deliberative ale administraţiei publice locale, cu nerespectarea regulilor şi principiilor stabilite prin legislaţia de salarizare unitară. În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, cele mai frecvente cazuri constatate au fost cele determinate de efectuarea de cheltuieli pentru lucrări neexecutate, ca urmare a acceptării la plată a unor cantităţi de lucrări neefectuate. Se constată însă şi cazuri de nerespectare a prevederilor legale privind achiziţiile publice de servicii şi lucrări de investiţii, cu consecinţe negative pentru asigurarea eficienţei, economicităţii şi eficacităţii achiziţiilor efectuate.
