Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a organizat, timp de 3 zile, o sesiune deschisă tuturor celor care vor să aducă propuneri de îmbunătăţire a sistemului de accesare a fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Dialogul s-a purtat în toate cele 41 de judeţe ale ţării. Necesitatea folosirii unor ghiduri de accesare pliate pe sectoare agricole de nişă, nevoia unor burse agricole locale care să ajusteze preţurile, urgenţa pregătirii forţei de muncă specializată în agricultură – deşi, în acest ultim caz, nu există, până acum, programe eligibile de pregătire a forţei de muncă, sunt câteva dintre problemele ridicate de fermieri. Dificultăţile din agricultură nu se opresc aici. Lipsa legăturii dintre zona de producţie şi cea de comercializare cauzată de inexistenţa infrastructurii din sectorul de colectare şi depozitare a produselor agricole, legumicole şi zootehnice pare să fie una dintre cele mai grave realităţi ce trebuie, urgent, rezolvată.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a organizat, în perioada 12- 14 ianuarie 2016, dezbateri publice la nivel judeţean pentru a identifica soluţii de adaptare şi simplificare a cadrului normativ privind accesarea fondurilor europene şi implementarea proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Consultările, la care au fost prezenţi peste 1.400 de participanţi la nivel naţional, au fost organizate sub forma unor întâlniri de lucru de către Oficiile Judeţene ale AFIR, dezbaterile abordând tematici de interes ce au acoperit toate domeniile şi submăsurile de finanţare din sfera PNDR 2020. La dezbaterile publice au participat reprezentanţi ai societăţilor de consultanţă, ai patronatelor, asociaţiilor sau federaţiilor de profil, ai instituţiilor financiar-bancare, precum şi lideri de opinie activi din sectoarele specifice tematicilor discutate, beneficiari PNDR.
Propunerile de îmbunătăţire pot modifica PNDR-ul
În urma celor 41 de întâlniri de lucru organizate de AFIR au fost formulate şi preluate spre analiză o serie de propuneri concrete din fiecare regiune de dezvoltare a României. Centralizarea propunerilor rezultate în urma dezbaterilor a arătat o paletă variată de opinii care vizează modificări şi completări ale procedurilor de lucru, mergându-se până la propuneri de modificare a PNDR 2020. 
“Simplificările pe care le vom face în urma propunerilor primite trebuie să păstreze echilibrul între legalitatea distribuirii fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, echitabilitatea distribuirii acestor fonduri şi atingerea scopului pentru care aceşti bani au fost repartizaţi României – adică atingerea obiectivelor şi a indicatorilor de dezvoltare. A fost mai mult decât o dezbatere publică – participanţii la grupurile de lucru tematice au fost foarte bine informaţi şi au avut un grad înalt de înţelegere a Programului şi a felului în care se lucrează cu fondurile europene nerambursabile. Pe această cale mulţumesc tuturor participanţilor şi îi pot asigura că tratăm cu cea mai mare seriozitate propunerile venite” a precizat Andras Szakal, director general al AFIR.
Probleme cu duiumul
PNDR-ul actual conţine câteva inadvertenţe care trebuie rezolvate prin colaborare între Ministerul Agriculturii şi partenerii sociali, în condiţiile în care se remarcă faptul că produsele agricole alimentare româneşti nu ajung pe piaţă, producătorul direct depinzând de intermediari incorecţi sau fiind concurat de reţele infracţionale care importă produse şi le declară, în mod nelegal, ca fiind autohtone – lipsa verificării trasabilităţii.
O altă problemă subliniată ridicată şi în cadrul altor consfătuiri agricole a fost modul în care vor fi obţinute finanţările din PNDR, pentru că, de multe ori, se lansează speculaţii că sunt finanţaţi doar producătorii mari, în timp ce fermierii mici nu sunt ajutaţi cu nimic de statul român, această practică, dacă există, trebuind a fi stopată şi a se găsi soluţii de sprijin şi pentru producătorul român care produce în cantităţi mai mici. Tarele dezastrului din sectorul agricol nu se opresc aici. Domeniul de cercetare autohton este în pericol de a dispărea de la o zi la alta, pentru că instituţiile guvernamentale ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Agriculturii nu se implică la parametri corespunzători. De asemenea, trebuie rezolvată cât se poate de repede problema cadastrului la nivel naţional şi sprijinit aportul de valoare adăugată de la producător la consumator final, prin stimularea asocierii producătorilor şi pus accent pe integrarea în piaţa agricolă a micului producător. 
Fermieri doar cu numele
Pregătirea deficitară a fermierilor în materie agricolă este cunoscută de toţi decidenţii politici şi administrativi. Un procent foarte mare din populaţie României lucrează în rural, în gospodării sau agricultura de subzistenţă. De aceea trebuie găsite soluţii de iniţiere a unor programe de integrare prin îmbinarea mai multor resurse financiare europene, respective fonduri pentru creşterea calităţii Resurselor Umane din rural sau utilizarea inteligentă a banilor pentru asistenţă tehnică. O necesitate stringentă a agriculturii româneşti este pregătirea forţei de muncă specializată în agricultură. Nu sunt eligibile programele de pregătire a forţei de muncă din agricultură, a tehnicienilor, tractoriştilor etc., nici în POSDRU şi nici în PNDR. În schimb, Ghidurile PNDR solicita personal specializat! Spre exemplu, în Ghidul Solicitantului pentru Măsura 6.3 (ferme de subzistenţă) la capitolul punctaj, 20 de puncte se acorda fermierilor care se încadrează la ferme de subzistenţă, dacă au studii superioare!?
Despre necesitatea asigurării cofinanţărilor, în condiţiile în care fermele de subzistenţă, mici şi medii sunt decapitalizate, nici nu mai trebuie pomenit. Acest lucru se poate rezolva prin scheme de Ajutor de stat, dar nimeni nu a luat în consideraţie această soluţie în favoarea fermierilor.
Undeva, cercul s-a întrerupt
Lipsa legăturii între zona de producţie şi zona de comercializare generată în mare măsură de inexistenţa infrastructurii din zona de colectare, depozitare a produselor agricole, legumicole şi zootehnice este, poate, una dintre cele mai grave probleme ale agriculturii actuale. Să mai amintim că, în Dolj, administrarea public-privată a anumitor pieţe este inexistentă. Doar implicarea partenerilor sociali, a federaţiilor sindicale pot regla anumite deficienţe ale pieţei şi controla concurenţa incorectă, dând ca soluţie introducerea aparatelor de taxat fiscale pe fiecare loc de vânzare din pieţe şi eliminarea taxelor de tarabă. De altfel, niciun târg de animale săptămânal nu este acreditat de DSVSA Dolj, decât cel de la Argetoaia. Iar, cum primăriile locale nu au fonduri necesare creării condiţiilor sanitar-veterinare cerute pentru acreditare, târgurile stau, pe mai departe, închise. Una dintre cauzele slabei finanţări în agricultură este şi politica băncilor comerciale, accesul la cofinanţare fiind greoi din cauza faptului că zona agricolă este considerată un sector de risc.
Se verifică impactul asupra legislaţiei
În acest moment, propunerile sunt analizate de departamentele tehnice ale AFIR pentru a se identifica impactul acestora asupra legislaţiei, asupra procedurilor de lucru ale AFIR, asupra Programului Naţional de Dezvoltare Rurală sau asupra procedurilor altor instituţii implicate în derularea PNDR. După această etapă, personalul AFIR va evalua oportunitatea şi modalitatea de preluare a propunerilor în procedurile de lucru şi va înainta Autorităţii de Management pentru PNDR acele propuneri care ţin de activitatea acesteia sau au impact asupra Programului.
În urma încheierii etapei de analiză şi evaluare a propunerilor care pot fi adoptate, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale va publica un raport detaliat în care vor fi incluse toate modificările operate în procedurile care reglementează accesarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
