Bătaie de joc pe bani publici! Cine doreşte comasarea şcolii din Pieleşti, în care s-au investit peste 5 miliarde de lei?

Scandalul comasării Şcolii nr. 2 Pieleşti cu Şcoala nr. 1 a început undeva în luna aprilie a acestui an. La acel moment, părinţii elevilor de la Şcoala nr. 2 au protestat, ameninţând că îşi vor retrage copiii de la şcoală dacă va avea loc această comasare. Cei de la ISJ Dolj au declarat că sunt împotriva învăţământului simultan care se face la Şcoala nr. 2 şi că această formă este neagreată de minister, dar tot ei, într-un răspuns acordat unui cetăţean din Pieleşti, spun că problema comasării este „atributul conducerii şcolii şi al reprezentanţilor comunităţii locale”. Şcoala pe care primarul comunei Pieleşti, Dan Viorel Dică, este de acord să o comaseze a înghiţit din 2007 până în 2010 peste 5 miliarde de lei vechi.

La data de 10 martie 2010, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj a dat Dispoziţia nr. 398 prin care dispunea că: „Începând cu data de 1 septembrie 2010, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 din comuna Pieleşti, judeţul Dolj, nu mai are calitatea de unitate de învăţământ cu personalitate juridică şi devine structură şcolară a şcolii cu clasele I-VIII nr. 2 comuna Pieleşti, judeţul Dolj”. În aceeaşi dispoziţie se prevedea că şi Grădiniţa cu program normal nr. 1 Pieleşti „va deveni structură şcolară arondată Şcolii cu clasele I-VIII nr. 2 Pieleşti”. Termenul-limită de arhivare a documentelor şi predarea sigiliului era 31 august 2010.

Consiliului de Administraţie a hotărât comasarea?

În mod surprinzător, Şcoala nr. 1 Pieleşti nu a fost comasată la începutul anului şcolar 2010-2011. În 2011, undeva a avut loc un scurtcircuit, pentru că în şedinţa ordinară din data de 26 aprilie a.c. a Consiliului Local Pieleşti consilierii locali luau „act de argumentele aduse de membrii Consiliului de Administraţie al Şcolii nr. 2 Pieleşti, în favoarea desfăşurării cursurilor claselor I-VIII la Şcoala nr. 1 Pieleşti”. Adică exact invers decât hotărâse Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj în 2010, iar membrii Consiliului de Administraţie al Şcolii nr. 2 din Pieleşti, de bună voie şi nesiliţi de nimeni, au fost de acord să le fie comasată şcoala.

Când are dreptate directorul?

Lucrurile nu se leagă întrutotul, pentru că, la data de 31 martie a.c., Şcoala nr. 2 Pieleşti trimitea către ISJ Dolj o notă de fundamentare prin care susţinea că: „Reprezentanţii Consiliului Local, ai Primăriei Pieleşti au analizat din punctul de vedere al cheltuielilor care este cea mai bună variantă de funcţionare a învăţământului de pe raza comunei şi au ajuns la concluzia că Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Pieleşti este cea mai în măsură să primească toţi elevii claselor I-VIII”. Păi şedinţa Consiliului Local Pieleşti a avut loc la data de 26 aprilie şi consilierii locali luau act de decizia membrilor Consiliului de Administraţie ai Şcolii nr. 2 Pieleşti şi abia la articolul doi din proiectul de hotărâre se supunea la vot „ca începând cu anul şcolar 2011-2012 elevii claselor I-VIII (cu excepţia structurii Câmpeni) ai Şcolii Generale nr. 2 Pieleşti să îşi desfăşoare cursurile în fostul sediu al Şcolii Generale nr. Pieleşti”. De unde atunci analiza consilierilor locali la 31 martie trimisă de directorul Şcolii nr. 2, Vasilica Bujor, celor de la ISJ Dolj, în condiţiile în care abia la data de 20 aprilie a.c. trimiteau Primăriei Pieleşti concluziile Consiliului de Administraţie în Nota de fundamentare numărul 180?

ISJ Dolj declară că nu are nici o legătură cu această afacere

Nemulţumiţi de mişcarea primarului Dan Viorel Dică şi a directorului Vasilica Bujor, câţiva părinţi au insistat la ISJ Dolj să nu le fie comasată şcoala. În răspunsul dat, la data de 22 aprilie a.c., în adresa cu nr. 1512, inspectorul şcolar general Mihaela Moţăţeanu spune că ISJ Dolj nu are nimic de-a face cu comasarea Şcolii nr. 2 Pieleşti. «Referitor la faptul că au existat presiuni ale reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau ale reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj asupra doamnei director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. 2 Pieleşti pentru a „aloca” elevii Şcolii nr. 2 la structura Şcoală cu clasele I-VIII nr. 1 Pieleşti, menţionând că această decizie este atributul conducerii şcolii şi a reprezentanţilor comunităţii locale, neexistând nici un fel de implicare a Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj sau a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în această hotărâre».

„Cheltuirea ineficientă a banilor publici”

Dacă nu cei de la ISJ Dolj au făcut presiunii pentru această comasare, de ce ţin neapărat primarul şi directorul ca ea să aibă loc? În Nota de fundamentare unele dintre argumentele pentru care trebuie desfiinţată Şcoala nr. 2 Pieleşti sunt: „spaţiile de învăţământ de la Şcoala nr. 1 Pieleşti sunt mai mari, mai spaţioase, mult mai luminoase (datorită poziţionării şcolii); clădirea a fost construită în anii 1970-1972 de muncitori calificaţi în construcţii”. Interesant este faptul că nimeni nu aduce aminte de banii publici investiţi în perioada 2007-2010 în această şcoală. Corpul de Control al ministrului Învăţământului, în 2011, a constat: „Cheltuirea ineficientă a banilor publici pentru reparaţiile şi modernizările şcolii”. Situaţia investiţiilor derulate la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Pieleşti, în perioada 2007-2010: „HG 300/2007 – 100,000 lei reparaţii capitale; HG 1285/2007 Anexa 1 – 100,000 lei reparaţii capitale;  HG 370/2008 Anexa 4 – 150,000 lei reparaţii capitale; HG 962/2008 Anexa 4 – 200,000 lei reparaţii capitale; HG 1033/2010 – 30,000 lei reabilitare; HG 1270/2010 – 590,000 lei reabilitare. Din adresa nr. 452/2011 a Şcolii cu clasele I-VIII nr. 2 Pieleşti rezultă că în baza HG 1285/2007, s-a atribuit contractul cu nr. 951/14.12.2007, în valoare de 61941,95 lei; la data de 14.12.2007, s-a încheiat un act adiţional la contractul iniţial, în valoare de 32554,73 lei, valoare care depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial, încălcându-se prevederile OUG nr. 34/2006”. Cum se întâmplă de obicei, această şcoală în care s-au investit atâţia banii publici se va degrada doar pentru ca aşa doresc un primar şi un director. Nu ar fi nici prima clădire şi nici ultima din România care are un asemenea destin.