De trei ani, Stațiunea de cercetare de la Dăbuleni studiază aclimatizarea cartofului dulce sud-coreean, care are șanse mari să devină a doua cultură importantă după lubeniță. Pe nisipurile din jurul stațiunii, au fost cultivate deja două soiuri, iar tuberculii obținuți au avut dimensiuni impresionante, de până la două kilograme. Prima producție experimentală a ajuns la câteva tone și a fost exportată în Austria. Cercetătorii sud-coreeni, care sunt totodată și mari cultivatori, s-au întors, ieri, în Dolj pentru a le prezenta fermierilor alte trei soiuri de cartof dulce care vor fi testate la stațiunea de cercetare.
Colaborarea cu specialiștii din Coreea de Sud a debutat în anul 2012, când a fost încheiat un acord de cooperare bilaterală între Academia de Științei Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești”, de care aparține stațiunea de cercetare de la Dăbuleni, și Universitatea Națională Kyungpook. Atunci au fost făcute încercări de aclimatizare cu un număr mic de plante de cartof dulce în întreaga țară, dar la Dăbuleni s-au obținut cele mai bune rezultate. ”Din câteva plăntuțe pe care le-am cultivat, am obținut și tuberculi de 2,4 kilograme pe bucată. Și acest lucru ne-a determinat să aprofundăm cercetările la această specie, ipomoea batatas. Am încercat două soiuri, Pumpkin și Chestnut, iar producțiille realizate în condiții experimentale au fost cuprinse între 20 și 30 de tone, în funcție de varianta tehnologică utilizată”, a precizat, ieri, Aurelia Diaconu, directorul Centrului de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
Primele producții, exportate în Austria
Ieri, la stațiune, a avut o nouă întâlnire între cercetătorii doljeni și sud-coreeni cu fermierii din zonă. Specialiștii asiatici, care sunt la rândul lor și mari producători de cartofi (unul dintre producătorii prezenți a avut anul trecut o cifră de afaceri de 3 milioane de dolari din comercializarea cartofului dulce), au prezentat mai multe tehnologii de cultivare și au vorbit despre condițiile pedo-climatice din sudul județului Dolj. „Avem o participare numeroasă din partea coreeană, oameni care se ocupă de 40 de ani de acest domeniu. Se tinde către o etapă nouă, de la partea de cercetare către producție, adică atragerea de fermieri în acest circuit și obținerea de produse”, a menționat Ion Gavrilescu, consilier superior Direcția Agricolă Dolj. Personalul stațiunii, de la muncitori și până la cercetători, a trebuit să se adapteze la noua cultură. Au fost obținute câteva tone de cartof dulce care a fost exportat în Austria, la Viena. În supermarketurile din Craiova, prețul variază între 8 și 12 lei, în funcție de soi. Stațiunea a livrat cartofii săi la un preț de 5 lei pe kilogram.
Ar putea lua fața pepenilor
Potrivit specialiștilor, cartoful dulce se cultivă între 25 și 30 martie, atunci când se fac răsadurile în solar. Apoi, în prima decadă a lunii mai, butașii se transplantează în câmp. Aceștia sunt, de fapt, niște lăstari fără rădăcini, iar după 120 de zile (a doua jumătate a lunii octombrie) sunt buni de recoltare. „Este o specie extrem de pretențioasă la temperatura activă. Biloanele se îmbracă cu folie neagră ca să ridice temperatura și să dea posibilitatea acumulării hidraților de carbon și creșterii tuberculilor”, a spus Ion Gavrilescu. Se poate produce, în medie, 20-23 tone la hectare, iar profitul calculat este mai mare decât în cazul cartofului românesc. În aceste condiții, batatasul ar putea concura cu succes cultura de pepeni care se practică acum intensiv pe nisipurile de la Dăbuleni și Călărași. „Publicul consumator trebuie pregătit pentru că românii nu au o tradiție în consumul de cartof dulce. El a fost introdus odată cu lanțurile de supermaketuri, în urmă cu 4-5 ani, și trebuie făcută o popularizare pe măsură”, a atras atenția specialistul de la Direcția Agricolă Dolj.
Cartoful dulce este mai sănătos
Cartoful dulce ar trebui să fie preferat de consumatorii din România deoarece este mult mai sănătos. Cercetătorii spuneau, tot ieri, că acesta are o valoare alimentară deosebită, cu un conținut extrem de ridicat în zaharuri ușor asimilabile, respectiv de până la 38%. Ceea ce dă posibilitatea obținerii de produse alimentare pentru copii, pentru oamenii în vârstă și chiar pentru diabetici. „Are trei atuuri: lărgește gama de produse posibil de obținut pe nisip, oferă posibilitatea obținerii unui profit ridicat și pune la dispoziția consumatorilor, de la nou-născuți până la diabetici, produse care îmbunătățesc sănătatea consumatorului”, a mai spus Gavrilescu.
La întâlnirea de ieri au participat mulți cultivatori din Dolj, care s-au arătat interesați să încerce această cultură, dar și Vergică Șovăilă, primarul comunei Călărași, localitate care are deja o tradiție în cultivarea cartofului timpuriu. „Aici avem o zonă de aur, există timpurietate și apă, deci merge orice se plantează, chiar și alune de pământ am avut odată. Acest cartof va avea succes pentru că aici averm condiții climatice care permit cultivarea lui. Solul nostru are o textură slabă și poată să producă și până la 30 de tone pe hectar. Deci poate să fie o cultură de viitor pentru că aici sunt niște condiții prielnice. Va fi o problemă cu livrarea și vânzările trebuie să fie de o așa natură încât producătorii să își scoată cheltuielile”, a declarat primarul din Călărași. Pe cele 250 de hectare cultivate la Călărași, cartoful românesc germinează în aceste luni, urmând ca, în luna mai, să fie deja recoltat.
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
