Serbia face o politică interesantă, noi am spune dublicitară, un balans între Bruxelles şi Moscova. Premierul sârb, Aleksandar Vucic susţine că drumul ţării sale este către Uniunea Europeană, în timp ce ministrul de Externe, Ivica Dacic se face că nu înţelege engleza când se pun întrebări despre relaţia Serbiei cu Rusia, asta în condiţiile în care, recent, s-au anunţat exerciţii militare comune Serbia-Rusia, pentru luna septembrie, la graniţa cu România. Iar fostul preşedinte sârb Boris Tadic susţine că integrarea Serbiei în Uniunea Europeană este „singurul mijloc“ de stabilizare a Balcanilor de Vest. Integrarea Serbiei este garanţia că minorităţile din Serbia, din Ungaria şi din toate celelalte ţări vor putea rămâne în pace în locul lor de naştere
2014 a fost un an important pentru Serbia, având în vedere că au fost începute negocierile de aderare. Durata lor va depinde de capacitatea Serbiei de a face progrese susţinute în domenii cheie, cum ar fi statul de drept, guvernanţa economică şi normalizarea relaţiilor cu Kosovo.
Serbia nu susţine propunerea Uniunii Europene de a impune sancţiuni Rusiei ca urmare a ostilităţilor din Ucraina, iar recent, şeful diplomaţiei sârbeşti a spus cu subiect şi predicat că Serbia nu vrea să intre în NATO, exerciţiile militare cu Rusia fiind binevenite. Despre relaţia Serbia-Rusia dar şi despre paşii făcuţi de ţara vecină în proiectul integrării sale europene s-a discutat săptămâna trecută, la Belgrad în cadrul întâlnirii de lucru dintre Delegaţia Serbiei şi Delegaţia Parlamentului European, care a avut drept scop analiza progreselor pe care Serbia le-a făcut sau nu, până-n prezent, în procesul de integrare în marea familie europeană. Primele exerciţii comune între forţele armate sârbe şi cele ruse au avut loc la 14 noiembrie 2014, la Nikinci. Raportorul Parlamentului European pentru Serbia, Dacic McAllister, şi-a exprimat îngrijorarea, într-un raport care ar urma să fie adoptat luna viitoare, privind manevrele comune efectuate de Serbia şi Rusia în contextul tensiunilor dintre UE şi Moscova. În iulie 2014, Serbia a desfăşurat manevre militare şi cu state NATO – Statele Unite, România, Bulgaria, Croaţia – dar şi cu Macedonia şi Azerbaidjan. Europarlamentarii au încercat să afle mai multe lucruri şi despre Summit-ul China-Serbia, ce aşteaptări au sârbii de la chinezi, dacă sunt mai interesaţi de relaţiile economice cu chinezii decât de fondurile de preaderare. Subiecte sensibile care vor fi redeschise şi dezbătute din nou, în toamnă, la Bruxelles.
„Voi continua să mă ocup mai mult de drepturile minorităţilor”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte al Grupului EPP şi membru al Delegaţiei la Comisia parlamentară de stabilizare şi de asociere UE-Serbia a participat la această întâlnire de lucru şi spune că evenimentul a stârnit interesul deputaţilor europeni, o prezenţă semnificativă a acestora fiind vizbilă. Zece deputaţi europeni, alături de preşedintele Delegaţiei Eduard Kukan, europarlamentar slovac, fost ministru de Externe şi vicepreşedintele Paul Tang, europarlamentar olandez, membru al Comisie de Buget au participat la evenimentul respectiv, care a fost bine structurat pe parcursul a două zile.
În prima parte a zilei de joi, 19 martie, s-au purtat discuţii cu premierul Aleksandar Vucic, ministrul de Externe, Ivica Dacic şi Avocatul Poporului Sasa Jankovic. Premierul Serbiei a fost întrebat de vicepreşedintele EPP, Marian Jean Marinescu dacă a fost în Valea Timocului şi care este stadiul implementării legii Consiliilor naţionale, autorităţile locale de acolo împotrivindu-se aplicării acestei legi. „Am fost în Timoc şi am ascultat pe toată lumea chiar dacă nu mi-au convenit toate părerile. Am promis că nu mă amestec în alegerile Consiliilor şi m-am ţinut de cuvânt. Eu cred că s-a făcut ceva, La Bor este o televiziune în limba română. Nu pot să facă presiune pe cei care se declară vlahi. Voi continua să mă ocup mai mult de drepturile minorităţilor”, a precizat premierul Serbiei, Aleksandar Vucic.
Nu sunt progrese făcute în Justiţie !
În partea a doua zilei, deputaţii europeni s-au mutat la Parlamentul Serbiei, moderatorii dezbaterii fiind preşedintele Delegaţiei Parlamentului European, Eduard Kukan şi Vladimir Orlic, preşedintele Delegaţiei Serbiei. A fost analizat modul în care s-au soluţionat recomandările făcute de Bruxelles anul trecut la Strasbourg, dacă s-a ţinut cont de ele şi ce ar mai trebui făcut în continuare. S-a discutat şi despre dialogul care ar trebui să conducă la o relaţie de normalizare între Belgrad şi Prishtina. S-au analizat progresele făcute în justiţie şi în lupta anticorupţie. Deloc încurajatoare. Statul sârb are mult de lucru până când vor fi îndeplinite condiţiile de integrare, una din marile probleme venind din zona respectării drepturilor omul şi respectării drepturilor minorităţiilor, domenii în care sârbii stau foarte prost, deşi ei susţin că fac multe eforturi.
Serbia invitată la exerciţii militare cu statele membre UE
Vizita Delegaţiei Parlamentului European s-a încheiat a doua zi cu o deplasare în Voievodina, la Novi Sad. La finalul celor două zile, Delegaţia Parlamentului European a adoptat o Declaraţie comună, o nouă rezoluţie, în care e creionat angajamentul guvernului sârb faţă de procesul de integrare în UE şi abordarea constructivă a acestuia în relaţiile cu vecinii. Procesul de aderare trebuie să fie, totuşi, mai incisiv şi transparent, se arată în text. Serbia trebuie să facă mai mult pentru reforma justiţiei, pentru creşterea transparenţei privind proprietarii media şi pentru alinierea politicii sale externe şi de securitate cu cea a UE, mai ales în ceea ce priveşte Rusia, au mai spus deputaţii. În acest context, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a introdus un Amendament extrem de important care vizează „Necesitatea unor eforturi suplimentare în vederea alinierii progresive a politicii externe şi de securitate a Serbiei la Uniunea Europeană, salutând pe viitor participarea activă şi în creştere a Serbia în misiunile civile şi militare ale UE”. Marinescu alături de alţi europarlamentari a impus un Amendament cu privire la „Necesitatea continuării eforturilor în vederea implementării măsurilor de protecţia minorităţilor, în principal în zona educaţiei, utilizării limbii şi accesului la media şi la serviciile relgioase în limbile minorităţilor…”. Cel de-al treilea Amendament propus de europarlamentarul Marinescu este cel legat de „importanţa restituirii proprietăţilor confiscate de la organizaţiile minoritare, biserici şi comunităţi religioase sub regimul comunist”. Marinescu crede că de data aceasta, Declaraţia comună nu ar fi trebuit votată, aceasta treabuia să fie o lecţie transmisă sârbilor, prin care se sancţiona modul neserios de a se prezenta la aceste întâlniri bilaterale.
