Mîrşani, o comună care a scăpat de pericolul deşertificării şi merge spre industrie

0
604

Mîrşani este comuna care, în ultimul timp, se află pe o pantă ascendentă de dezvoltare. Pădurile din zonă au revenit la viaţă, agricultura iese, încet-încet, la suprafaţă, iar oamenii încep să-şi găsească de lucru chiar în localitate. Mai mult, elevii de la şcolile din comună sunt beneficiari, alături de cadrele didactice, ai unor schimburi de experienţă cu omologi din străinătate. Certitudini şi speranţe într-o viaţă mai bună pentru localnici.

Constantin Ghencioiu

La începutul anilor 2000, Mîrşani devenise un fel de Sahara, după ce pădurile au fost tăiate fără discernământ, iar deşertificarea era un termen din ce în ce mai des auzit. În ultimii şase ani, însă, imaginea s-a schimbat simţitor. „Anii trecuţi, am reuşit să-i punem în posesie pe proprietari şi am plantatcira1.500 ha de pădure de salcâm. Acum suntem în plină acţiune de curăţenie în fondul forestier. În prezent, acesta face parte dintr-un Ocol Silvic, administrat de o Asociaţie a Proprietarilor de Pădure, iar fiecare deţinător plăteşte o taxă anuală de 90 de lei/ha pentru pază şi întreţinere”, a spus primarul din Mîrşani, Constantin Ghencioiu.

Investiţii în cultivarea căpşunelor

Dintr-o comună de mărimea Mîrşaniului, de 5.000 de locuitori, nu putea lipsi agricultura. Conform precizărilor primarului, anul trecut s-au obţinut recolte bune la grâu şi porumb, iar cultura de cartofi a fost revitalizată, în 2015 fiind speranţe mari ca rezultatele să fie cel puţin la fel. O revigorare se cunoaşte şi la creşterea animalelor, crescătorii de capre unindu-se într-o asociaţie de profil, iar rezultatele se cunosc. Dar surpriza plăcută vine din altă parte. Un localnic s-a întors din străinătate şi a investit banii într-o căpşunărie. „Am absolvit Facultatea de Mecanică în 2011 şi, fiindcă nu am găsit de lucru în România, am plecat la părinţi în Italia. Cu banii strânşi acolo, cu un ajutor de la ai mei, m-am hotărât să investesc în această căpşunărie, plantând soiuri aduse din Italia pe o suprafaţă de 1,5 ha”, povesteşte Vasile Silviu Dumitru.

Industria reînvie în localitate

Pe vremuri, la Mîrşani funcţiona un atelier de sobe de teracotă, de fapt o tradiţie a comunei. Anii au trecut, făbricuţa s-a desfiinţat şi nu a mai putut fi pusă în funcţiune. Dar activitatea industrială s-a reluat de puţin timp în comună. De această dată este vorba de un atelier de împletituri din plop. „Investitorul este de la Satu Mare şi a angajat 40 de muncitori de la noi, majoritatea femei. În foarte scurt timp avem speranţe ca, tot cu investitori din aceeaşi zonă, să fie deschise o minifabrică de marochinărie şi una de confecţii. De asemenea, avem un proiect cu finanţare europeană, pentru 30 de cursanţi provenind dintre cei cu situaţie socială gravă, pe 15 martie urmând să înceapă cursurile de formare profesională, iar cu data de 1 mai trecându-se la producţia efectivă de pavele. Contribuţia noastră a constat în alocarea sumei de 20.000 de lei şi în punerea la dispoziţie a spaţiului necesar şi, probabil, toţi ce care vor urma specializarea vor fi angajaţi, nu numai un număr minim de şapte, aşa cum este prevăzut în contract”, a mai declarat Constantin Ghencioiu.

Educaţia copiilor, pe primul plan

Pentru copiii din Mîrşani, condiţiile de învăţământ sunt ridicate. Au la dispoziţie un microbuz nou pentru transport, şcolile sunt reabilitate, iar terenul de sport a fost reabilitat. Însă câştigul cel mai mare este un proiect finanţat de Comisia Europeană – „Cine vrea să se joace cu mine”. Acesta constă în cercetarea şi punerea în practică a jocurilor tradiţionale ale copilăriei, stimularea activităţii fizice a elevilor şi îndepărtarea lor din faţa calculatoarelor, precum şi a efectelor nocive ale folosirii îndelungate a acestora. Acţiunea se întinde pe perioada 2013-2015 şi în cadrul acesteia au avut loc schimburi de experienţă între elevii şi cadrele didactice din Mîrşani cu omologi din Anglia, Polonia, Turcia, Spania, Portugalia. Elevii nu sunt ţinuţi departe nici de viaţa culturală, 40 dintre ei făcând parte dintr-un ansamblu de dansuri populare, îndrumător fiind Ionel Garoafă, coregraf la Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”.

Drumuri asfaltate aproape în totalitate

În aceşti ani, viaţa la ţară nu mai poate fi trăite fără un minimum de confort. La Mîrşani, acesta există. Drumurile din comună (32 km) sunt aproape toate asfaltate, ultimele două urmând să fie finalizate anul acesta – unul şi anul viitor – celălalt. De asemenea, Staţia de apă va fi finalizată în următoarele două săptămâni, primul tronson al reţelei de alimentare (10 km) fiind terminat, iar proiectul pentru ce-a de-a doua parte (12 km) a fost trimis Consiliului Judeţean pentru avizare. Iar pentru destindere, localnicii pot merge la o pensiune din zonă, pământul fiind concesionat de autorităţile locale.