CCR: Scopul OUG privind migraţia aleşilor este orientarea lor într-o anumită direcţie politică

0
312

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei din 17 decembrie 2014, prin care a constatat că sunt neconstituţionale prevederile Legii privind aprobarea OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali. În motivare, Curtea arată că a constat că întreaga expunere de motive a OUG analizate se axează asupra existenţei unor „rupturi politice” apărute pe parcursul mandatului autorităţilor locale şi necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora. „Cu alte cuvinte, se pune problema necesităţii emiterii unei ordonanţe de urgentă care să creeze cadrul necesar coagulării unor majorităţi politice în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele rezultate din alegeri. Or, un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui într-o situaţie extraordinară, care să necesite adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. Constituirea sau ruperea alianţelor politice intră în exerciţiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica în sine măsuri care, în mod direct şi brutal, schimbă configuraţia politică a autorităţilor administraţiei publice locale şi alterează voinţa corpului electoral. Faptul că majorităţile iniţial constituite prin alianţe politice sunt supuse schimbării nu reprezintă o situaţie extraordinară în sensul art.115 alin.(4) din Constitutie. De asemenea, necesitatea creării unui avantaj politic pentru a se adopta anumite decizii la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, indiferent de partidul politic care beneficiază de acesta, nu reprezintă o situaţie extraordinară în sensul art.115 alin.(4) din Constituţie”, a reţinut Curtea. Potrivit CCR, faptul că o alianţă politică ce s-a prezentat în alegeri cu liste comune încetează să mai existe nu înseamnă că aleşii locali care au candidat sau supleanţii îşi pierd apartenenţa politică, ei rămânând membri ai partidelor componente ale acesteia. „Din contra, art.31 din Legea partidelor politice nr.14/2003, republicată, (…) precizează, în mod expres, că, «În cazul în care alianţa politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianţei». De aceea transpare cu evidenţă faptul că scopul real al ordonanţei de urgenţă este acela de a orienta aleşii locali într-o anumită direcţie politică şi de a permite constituirea, în acest mod, a unei noi majorităţi politice, aspecte care, desigur, nu se pot constitui într-o situaţie extraordinară, în sensul art.115 alin.(4) din Constitutie”, mai susţin judecătorii constituţionali. Odată ordonanţa declarată neconstituţională, CCR cere Parlamentului să ia măsuri cu privire la efectele juridice ale aplicării ei. „În urma efectelor concrete ale prezentei decizii, Curtea constată că Parlamentul va trebui să respingă prin lege ordonanţa de urgenţă şi să reglementeze, în acord cu art.115 alin.8 din Constituţie, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei de urgenţă 55-2014, respectiv între data de 2 septembrie 2014 şi data publicării deciziei în Monitorul Oficial, pentru a le pune de acord cu decizia Curţii”, arată CCR. Potrivit jurispridenţei Curţii Constituţionale, constatarea neconstituţionalităţii unei legi de aprobare a unei ordonanţe a Guvernului include şi ordonanţa la care se referă, aceasta încetând să mai producă efecte juridice. OUG 55 prevedea că în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni îşi pot exprima în scris, o singură dată, opţiunea cu privire la partidul politic din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără să îşi piardă mandatul de aleşi locali, aşa cum stipulează Legea 393/2004.