Cele 9 piese din fier vor fi cercetate și evaluate de specialiști ai Muzeului Olteniei și autorizați de Ministerul Culturii
Un localnic din comuna doljeană Desa, pasionat de istorie și deținător autorizat de detector de metale, a descoperit, în urmă cu câteva zile, un inventar metalic format din 9 piese „extrem de rare”. Cel puțin așa le apreciază reprezentanții Muzeului Olteniei din Craiova, în a cărui custodie acestea au ajuns, urmând ca în curând să fie expertizate și evaluate.
Este vorba de armament din fier cu care doi războinici, probabil celți, au fost înmormântați, alături fiind găsite și fragmente din oasele incinerate ale acestora. Între obiecte se află o sabie în teacă, un vârf de lance și alte două de suliță, precum și o lamă folosită la bărbierit, toate cu o vechime de peste 2000 de ani. Ceea ce i-a uimit pe specialiștii muzeului craiovean a fost starea foarte bună de conservare a pieselor și faptul că ele au ieșit la iveală la o distanță considerabilă – 6 km – de situl arheologic în care aceștia fac cercetări de aproximativ 15 ani.
Obiectele vor intra în patrimoniul instituției, iar descoperitorul se va alege, conform legislației în vigoare, cu 30% din valoarea lor, plus o bonificație de 15% dacă se dovedește că sunt de importanță excepțională.
Descoperitorul a anunțat imediat Poliția și Direcția pentru Cultură Dolj
Descoperirea celor două morminte de războinici celți a fost făcută întâmplător, pe data de 14 ianuarie a.c., la aproximativ 4 km de localitatea Desa, în punctul numit Balta Lungulița. Autorul este un localnic – Dan Cioclea, pasionat de istorie, posesor autorizat, de aproximativ un an, al unui detector de metale. În 2005 și 2006, bărbatul chiar a făcut parte din echipa care i-a sprijinit pe specialiștii Muzeului Olteniei la săpăturile de pe șantierul arheologic deschis în punctul cunoscut sub numele „Castravița”.
Imediat ce a găsit vestigiile arheologice, Dan Cioclea a înștiințat Direcția Județeană pentru Cultură Dolj și Inspectoratul de Poliție al Județului Dolj, ai căror reprezentanți s-au deplasat la fața locului, constatând cele semnalate, preluând obiectele descoperite și transferându-le apoi în custodia Muzeului Olteniei. „Instituția noastră are datoria să preia și să înregistreze aceste descoperiri arheologice întâmplătoare și, în conformitate cu legislația în vigoare, să le preda unui expert, pentru a face o expertiză corectă a lor. Ceea ce am și făcut, în urma deplasării la Desa”, a precizat Cătălin Davidescu, inspector în cadrul Direcției pentru Cultură Dolj.
Șantierul la Desa, an de an surprinzător pentru arheologii craioveni
Pare că este vorba de o descoperire foarte importantă, apreciază arheologii craioveni, care s-au familiarizat, în ultimii ani de șantier arheologic la Desa, cu artefactele din mormintele de incinerație aparținând unor războinici. De altfel, Punctul „Castraviţa”, aflat pe malul Dunării, este unul deosebit de spectaculos, având în vedere că fiecare campanie i-a surprins pe arheologi prin descoperirile făcute: cele mai vechi morminte de incineraţie din sud-estul Europei (cca. 2300 a. Chr. – 1900 a. Chr., Epoca Bronzului), morminte tumulare ale unor războinici iliri din Prima Epocă a Fierului (cca. 800 a. Chr. – 650 a. Chr.), cimitirul celtic, cel mai vechi castru din piatră ridicat pe teritoriul Olteniei, încă din vremea împăratului roman Domiţian, un mormânt carpic cu depunerea rituală a unui lup, precum şi un tezaur cu monede din aur, unic în felul său, datat în secolul al XIX-lea. Descoperirea lui Dan Cioclea se află însă la aproximativ 6 km de „Castravița”.
Alte 9 morminte, unele cu inventar funerar asemănător, scoase la iveală
„S-a găsit inventarul metalic care provine de la două morminte de războinici celți, probabil. E vorba de armamentul acestora, foarte interesant. La fața locului am identificat și oasele incinerate ale celor doi războinici. Ca datare, piesele se încadrează cândva de la mijlocului secolului III î.Chr. până la mijlocul secolului II î.Chr., deci au o vechime de aproximativ 2200 de ani”, a explicat Florin Ridiche, arheolog, totodată manager al Muzeului Olteniei. Acesta a precizat că în campaniile de cercetări arheologice sistematice în localitatea doljeană Desa, în punctul numit „Castraviţa” au mai fost descoperite 9 astfel de morminte, dintre care însă doar 3 aveau un inventar funerar asemănător cu cel găsit acum.
Cât privește relevanța descoperirii, Florin Ridiche subliniază că ea contribuie la o mai bună cunoaștere a culturii celtice, cu nu puținele ei mistere. Unul dintre ele, spre exemplu, este faptul că mormintele războinicilor se află la distanțe mari unul față de celălalt, ceea ce în cercetările din perioada interbelică l-a derutat și pe reputatul arheolog, istoric, etnograf și folclorist C.S. Nicolăescu-Plopșor, acesta considerând că are de-a face cu înmormântări izolate. „În realitate, sunt adevărate cimitire de războinici. Este vorba de un fel de aristocrație tribală din vremea scordiscilor – numele tribului celtic care a locuit în această zonă”, a menționat Ridiche. Chiar și în cazul recentei descoperiri, distanța dintre cele două morminte este de aproximativ 5 metri.
Între artefacte – o sabie în teacă, vârfuri de lance și de suliță
Toate cele 9 obiecte ieșite la iveală în urmă cu câteva zile sunt din fier și au fost apreciate ca „foarte rare”. Într-unul dintre morminte au fost găsite un vârf de lance, folosită de obicei de războinicii pedestrași, o sabie băgată în teacă, ambele îndoite ritual, plus o lamă utilizată în antichitate pentru bărbierit. În celălalt mormânt au fost descoperite două vârfuri de suliță, care se pare că aparțineau războinicilor călare. Inventarul metalic mai cuprinde un cuțit, precum și alte trei obiecte care încă nu au fost clar determinate. Împreună cu acestea, la muzeu au ajuns și două mostre mai mari ale oaselor incinerate, restul fragmentelor urmând să fie recuperate în urma unor săpături arheologice, care vor avea loc în vară.
„În momentul de față, la Muzeul Olteniei – și cred că numai aici – mai există încă patru sau cinci astfel de piese. Alte muzee din țară nu au un astfel de inventar funerar. E vorba de o populație care a locuit în nord-vestul Bulgariei și sud-vestul Olteniei, de aceea și numărul mare de astfel de descoperiri concentrate în această zonă”, a mai spus arheologul Florin Ridiche.
Buna conservare a pieselor, determinată de focul incinerării
Ce îi uimește pe specialiștii Muzeului Olteniei este starea foarte bună de conservare a celor 9 piese. Există, însă, o explicație pentru aceasta, care se leagă de ritualul de incinerare a războinicilor. „Așa cum am constatat din analiza oaselor, cei uciși în timpul luptelor erau incinerați pe un rug format din papură. Spre surprinderea multora, este o plantă ce dezvoltă o temperatură foarte mare de incinerare într-o perioadă scurtă de timp, mult mai mare decât lemnul. Armele găsite acum sunt foarte bine conservate pentru că au stat pe rugul de incinerație alături de decedat și, trecând prin focul incinerării, au căpătat o formă de călire a metalului, ceea ce a dus la buna lui conservare”, a explicat Ridiche.
12 luni pentru săpături arheologice preventive, 18 luni pentru evaluare
În perioada următoare, obiectele vor intra într-un proces de conservare, neputând fi încă restaurate de specialiștii muzeului craiovean întrucât instituția este deocamdată doar custodele descoperirii. De-abia după primirea rezultatului expertizei, făcută de un expert autorizat de Ministerul Culturii, și în urma efectuării plății către descoperitor (evaluarea având un termen legal de maximum 18 luni), piesele vor intra definitiv în patrimoniul Muzeului Olteniei. Potrivit legii, reprezentanții instituției au obligația ca în termen de 12 luni să realizeze săpături arheologice preventive în punctul în care s-a făcut descoperirea. În tot acest timp, zona, pe o rază de 50 m, va căpăta statut de sit arheologic protejat, nici unei persoane care deține detector de metale nemaifiindu-i permis accesul.
***
Pe lângă șantierului arheologic de la Desa, specialiștii Muzeului Olteniei își propun ca în campania arheologică 2015, din această vară, să se reîntoarcă la săpăturile de la Cioroiu Nou și Răcari. „Cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Dolj, avem în obiectiv și să facem o scanare geomagnetică la Biserica Mănăstirii Coșuna, după ce luăm legătura cu reprezentanții Mitropoliei Olteniei și cu Primăria municipiului Craiova, pentru a afla mai multe despre Pelendava romană. Deci nu intenționăm să facem săpături arheologice anul acesta, până nu facem o scanare geomagnetică, să vedem ce alte ruine se mai află în subsol”, a adăugat managerul Muzeului Olteniei.
