Raportul CE – care va fi dat publicităţii mâine, la Bruxelles – arată că de la adoptarea noului ei cadru, în august 2010, Agenţia Naţională de Integritate şi-a restabilit istoricul său de realizări şi a înaintat un număr de cazuri privind conflicte de interese, incompatibilităţi şi averi nejustificate la instituţiile competente, sesizate pentru a lua decizii. Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia şi eficienţa investigaţiilor sale, soluţiile aplicate de organele competente judiciare şi administrative sunt adesea nesatisfăcătoare, notează CE. Totodată, spune documentul citat, au fost aplicate puţine sancţiuni pe constatările ANI, iar cele aplicate sunt nesemnificative. De asemenea, multe dintre deciziile instanţelor privind conflicte de interese în sfera achiziţiilor publice vin, în general, prea târziu. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, notează documentul, doar două cazuri de bunuri nejustificate au fost confirmate de către curţile de primă instanţă. În acelaşi timp, un număr important de cazuri investigate, conform vechii legi, au fost pierdute din cauza împlinirii termenelor de prescripţie, care au fost introduse în Legea revizuită a ANI în august 2010.
Eficienţa luptei împotriva corupţiei este împiedicată de serioase slăbiciuni în recuperarea produselor infracţiunii. Istoricul realizărilor în domeniul bunurilor provenite din infracţiuni care au fost confiscate în România este foarte mic, în special din cauza posibilităţilor limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicii restrictive a instanţei şi a lipsei unui comportament pro-activ în faza de urmărire penală.
Raportul consemnează faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are cauze tot mai convingătoare în privinţa investigării cazurilor de corupţie la nivel înalt. Totuşi, arată CE, în pofida acestui progres, din iulie 2010 se constată o lipsă de consecvenţă şi de rezultate în anumite zone. Progresul în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei este încă insuficient, întrucât multe cazuri de corupţie la nivel înalt sunt tergiversate ani în instanţă, fiind observate puţine progrese în această perioadă.
Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt sunt judecate într-o perioadă de trei ani, un număr semnificativ de cazuri implicând demnitari se află în prezent pe rolul instanţelor de judecată de peste trei ani, remarcă raportul CE. Mai multe cazuri au ajuns, deja, în totalitate sau parţial, la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele limită prevăzute de lege.