Penitenciarul Craiova aplică modelul italian

0
448

Deţinuţii celei mai mari închisori din Oltenia vor fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă de îndată ce vor ispăşi pedeapsa privativă de libertate pe care o au de executat. După numeroase încercări, mai mult sau mai puţin reuşite, adoptându-se acum practici aplicate în penitenciarele din Italia, la Craiova ar urma să fie înfiinţate întreprinderi sociale în care vor lucra foşti puşcăriaşi.

Mai exact, deţinuţii vor avea ocazia să câştige o pâine cinstită muncind într-o brutărie care va fi special amenajată prin intermediul unui proiect derulat în parteneriat cu penitenciare din Italia. În mica întreprindere vor lucra doar foşti puşcăriaşi, astfel încât să fie îndeplinit scopul principal, acela de a reduce recidiva şi de a contribui la reintegrarea celor care au fost condamnaţi la închisoare. Pornind de la ideea că de obţinerea unui loc de muncă depinde în mare parte şi reuşita întoarcerii în societate, reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au inclus într-un program de incluziune socială două închisori: una de la Craiova şi una de la Timişoara. Proiectul intitulat „Strategia de ocupare şi calificare prin învăţare şi activităţi pentru libertate” se derulează în parteneriat cu Patriarhia Română, Federaţia Filantropia şi cinci parteneri italieni: Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Institutul Regional de Cercetare din Lombardia, Unione degli Assessorati alle Politiche Socio-Sanitari e del Lavoro şi Obiettivo Lavoro.

Foştii puşcăriaşi vor lucra în domeniul panificaţiei

Ieri, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Craiova alături de partenerii români s-au aflat reprezentanţi ai Ministerului Muncii din Italia, dar şi lucrători din cadrul unui penitenciar din Milano.

În România, încă există o reticenţă a angajatorilor faţă de foştii deţinuţi. Acest fapt este recunoscut la cel mai înalt nivel, însă oficialii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor spun că lucrurile se pot schimba. „Este o activitate care se desfăşoară în cadrul proiectului social, implementat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în parteneriat cu şapte instituţii, dintre care cinci din Italia. Scopul proiectului este de a înfiinţa două întreprinderi sociale în care vor fi angajaţi foşti deţinuţi pentru a-i ajuta în procesul de reintegrare. Întreprinderea socială este o entitate ce are ca scop în primul rând nu profitul financiar, ci un ajutor social. Angajează persoane vulnerabile. S-a realizat un studiu de piaţă, iar penitenciarele alese sunt din Craiova şi Timişoara, tipul de afacere fiind acela al panificaţiilor. Vor fi brutării, zece foşti deţinuţi urmând să lucreze în cadrul acestor structuri economice”, a precizat Rodica Popa, manager de proiect în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

10 deţinuţi îşi pot câştiga un loc de muncă

În cadrul aceluiaşi proiect, la Roma, la sfârşitul lunii iunie a.c. a avut loc o reuniune cu tema „De la penitenciar la muncă: modalităţi de reintegrare a foştilor deţinuţi. O comparaţie între România şi Italia”, la care au participat reprezentanţi români şi italieni ai sistemului penitenciar, autorităţi locale, ONG-uri, angajatori şi reprezentanţi ai Ministerului Muncii din Italia. Evenimentul a urmărit promovarea dezbaterii între operatorii români şi italieni cu privire la traseul de reintegrare a persoanelor condamnate penal, prin abordarea managementului de caz. „Recidiva are un grad ridicat şi în Italia, însă punând accent pe astfel de activităţi s-a observat o scădere. Cu siguranţă astfel de activităţi recuperative ar trebui continuate, iar rezultatele nu vor întârzia să apară. Este un proces de durată, dar conceptul fundamental este acela că se lucrează asupra acestei responsabilizări sociale”, a precizat Roberto Bezzi de la Penitenciarul Milano.

În urma acestui program 80 de deţinuţi vor beneficia de servicii de consiliere, mediere şi orientare profesională. De asemenea, 60 de deţinuţi vor absolvi cursul de calificare profesională. Vor fi înfiinţate două întreprinderi sociale – obiectivul lor nu este unul atât financiar cât unul economic –, în care vor lucra 10 foşti deţinuţi. Nu în ultimul rând este important faptul că 50 de deţinuţi vor fi selecţionaţi pentru desfăşurarea activităţilor de amenajare a structurilor de economie socială înfiinţate.