Cât de eficientă va fi reorganizarea Posturilor de Poliţie?

1
677

În ultimii ani, criminalitatea din România a cunoscut un trend ascendent, iar sentimentul de insecuritate al cetăţenilor s-a amplificat. Indicatorii stării infracţionale demonstrează că pentru a stăvili valul de ameninţări la adresa ordinii publice, infracţiunile de mare violenţă, crima organizată, marea criminalitate economico-financiară şi criminalitatea transfrontalieră, este necesară o abordare mult mai complexă, în sistem integrat, cu participarea factorilor responsabili. Deşi Strategia naţională de ordine publică 2010

 

2013 scoate în evidenţă toate aceste lucruri, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin ministrul Traian Igaş, continuă să slăbească sistemul prin măsurile impuse.

 

Conform Strategiei naţionale de ordine publică 2010-2013, la sfârşitul anului 2009, în Poliţia Română, numărul de lucrări penale era de aproximativ 700.000 (dublu faţă de luna ianuarie 2005), iar al dosarelor penale cu urmărirea penală începută – de aproximativ 425.000 (cu 60% mai mult decât în luna ianuarie 2005). În 2009, Ministerul Public a înregistrat aproximativ 1,4 milioane de dosare penale, de peste opt ori mai mult decât în 1989 şi de trei ori mai mult faţă de 2000, în condiţiile în care numărul de procurori este aproape acelaşi. Aşadar, creşterea permanentă a volumului de activitate al celor două instituţii nu a fost neapărat susţinută de o suplimentare a numărului de posturi din sistem, fapt ce ţine în loc prevenirea şi soluţionarea cazurilor.

Poliţiştii să fie mai activi în stradă

Criminalitatea „de vitrină” (furturi din magazine, din buzunare, din maşini, prostituţie etc.) constituie domeniul cel mai sensibil şi cu impact direct asupra cetăţenilor, afectaţi de frecvenţa cu care sunt săvârşite astfel de fapte. Ministerul Administraţiei şi Internelor consideră că este necesară concentrarea forţelor din sistemul de ordine publică pe componenta de proactivitate a atribuţiilor poliţieneşti, revigorarea politicilor de prevenire a criminalităţii şi concentrarea eforturilor, în stradă, ale Poliţiei şi Jandarmeriei, în funcţie de intervalele şi zonele cu grad ridicat de criminalitate. Ministerul Administraţiei şi Internelor îşi propune să elimine mica criminalitate. Cum? Prin organizarea activităţii de ordine publică în mediul urban şi rural. Din altă perspectivă şi cu alte cuvinte, luându-le din putere şefilor de Posturi de Poliţie şi transformându-i în simpli poliţişti faţă de care, cu siguranţă, infractorii vor avea un mai mare respect şi teamă. Din dorinţa de a face economie la buget prin tăierea salariilor şefilor de Post, cei din sistem s-ar putea să facă şi mai mult loc infractorilor,  alimentând frustrările deja provocate poliţiştilor.

15 secţii de Poliţie Rurală în Dolj

Comisarul-şef Constantin Nicolescu, comandant al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj, a prezentat în luna iunie noul proiect de reorganizare a Poliţiei Rurale, anunţând că „cele 43 de Posturi locale de Poliţie din judeţ, arondate Poliţiei municipiului Craiova, vor fi transformate în 15 secţii de Poliţie Rurală”, iar criteriile care s-au avut în vedere au fost, printre altele, starea infracţională din zonă, aşezarea geografică, numărul de locuitori sau competenţa teritorială a Parchetelor. Se ştie deja că în Craiova Secţia de Poliţie nr. 1 va deveni Secţie Rurală, alături de Secţiile Breasta, Bucovăţ, Coşoveni şi Pieleşti. Băileştiul va avea trei secţii arondate – Giubega, Pleniţa şi Rast, Calafatul – două (Cetate şi Poiana Mare), Bechetul – Bechet şi Daneţi, iar Segarcea tot două – Segarcea şi Bârca, în timp ce la Filiaşi va avea o singură secţie, însă planul de reorganizare nu a fost făcut public, încă. Secţiile de Poliţie Rurală ar urma să preia activitatea biroului/formaţiunii de poliţie rurală de la nivelul poliţiei municipale şi orăşeneşti şi să coordoneze activitatea mai multor Posturi de Poliţie comunală. Conform IPJ Dolj, prin reorganizarea Poliţiei de ordine publică în mediul rural nu va fi îndepărtat poliţistul din comună, ci „elementul poliţienesc va fi mai activ şi mai eficient”. Rămâne de văzut dacă reorganizarea secţiilor de Poliţie îi va scoate pe oamenii legii în zona de competenţă 24 de ore din 24, aşa cum prevede planul de reorganizare al MAI.

 

Noua organizare a Poliţiei de ordine publică în mediul rural

Poliţia Municipiului Craiova

1) Secţia  de poliţie rurală Craiova – sediul la Craiova

-Populaţie secţie – 21.929

-Număr de km de la sediul secţiei până la cel mai îndepărtat post de poliţie din raza de competenţă – 40

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Almăj, Coţofenii din Faţă, Fărcaş, Goieşti, Işalniţa, Melineşti, Şimnicu de Sus, Tălpaş

 

2) Secţia de poliţie rurală Breasta – sediul la Breasta

– Populaţie secţie – 17.000

– Număr de km – 50

– Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Brabova, Botoşeşti Paia, Carpen, Gogoşu, Pleşoi, Predeşti, Seaca de Pădure, Sopot

 

3) Secţia de poliţie rurală Bucovăţ – sediul la Bucovăţ

-Populaţie secţie – 21.921

-Număr de km – 34

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Podari, Sălcuţa, Terpeziţa, Ţuglui, Vârvoru de Jos, Vela

 

4) Secţia de poliţie rurală Coşoveni – sediul la Coşoveni

-Populaţie secţie – 30.300

-Număr de km – 40

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Bratovoieşti, Castranova, Cârcea, Dioşti, Ghindeni, Leu, Malu Mare, Rojişte, Teasc

 

5) Secţia de poliţie rurală Pieleşti – sediul la Pieleşti

-Populaţie secţie – 18.120

-Număr de km – 40

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Bulzeşti, Drăgoteşti, Gherceşti, Mischii, Murgaşi, Robăneşti, Teslui

 

Poliţia Municipiului Băileşti

6) Secţia de poliţie rurală Giubega – sediul la Giubega

-Populaţie secţie – 16.416

-Număr de km – 28

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Cioroiaşi, Galicea Mare, Galiciuica, Întorsura, Perişor, Radovan, Siliştea Crucii

 

7) Secţia de poliţie rurală Pleniţa – cu sediul La Pleniţa

-Populaţie secţie – 15.436

-Număr de km – 26

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Caraula, Izvoare, Orodel, Verbiţa, Vârtop

8) Secţia de poliţie rurală Rast – sediul la Rast

-Populaţie secţie – 18.346

-Număr de km – 30

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Afumaţi, Bistreţ, Catane, Negoi, Urzicuţa

 

Poliţia municipiului Calafat

9) Secţia de poliţie rurală Cetate – sediul la Cetate

-Populaţie secţie – 22.875

-Număr de km – 28

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Maglavit, Moţăţei, Unirea

 

10) Secţia de poliţie rurală Poiana Mare – cu sediul la Poiana Mare

-Populaţie secţie – 29.864

-Număr de km – 27

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Ciupercenii Noi, Desa, Ghidici, Piscu Vechi, Seaca de Câmp

 

Poliţia oraşului Bechet

11) Secţia de poliţie rurală Bechet – sediul la Bechet

-Populaţie secţie – 23.070

-Număr de km – 30

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Călăraşi, Dobreşti, Ostroveni, Sadova

 

12) Secţia de poliţie rurală Daneţi – sediul la Daneţi

-Populaţie secţie – 28.485

-Număr de km – 22

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Amărăştii de Jos, Amărăştii de Sus, Apele Vii, Celaru, Dobroteşti, Mârşani

 

Poliţia oraşului Segarcea

13) Secţia de poliţie rurală Segarcea – sediul la Segrcea

-Populaţie secţie – 18.621

-Număr de km – 40

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Calopăr, Drănic, Gângiova, Gighera, Valea Stanciului

 

14) Secţia de poliţie rurală Bârca – sediul la Bârca

-Populaţie secţie – 22.431

-Număr de km – 20

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Cârna, Cerăt, Giurgiţa, Goicea, Lipovu, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus

 

Poliţia oraşului Filiaşi

15) Secţia de poliţie rurală Filiaşi – sediul la Filiaşi

-Populaţie secţie – 23.028

-Număr de km – 50

-Posturi de poliţie comunale din cadrul secţiei: Argetoaia, Braloştiţa, Brădeşti, Cernăteşti, Coţofenii din Dos, Greceşti, Scaieşti, Secu

LAVINIA ILINA şi MARIN TURCITU

 

1 COMENTARIU

  1. Din punctul meu de vedere este cea mai proasta solutie aceasta “REORGANIZARE” . Daca costurile nu scad si nici eficienta nu are un plus , dincontra scazand ca urmare a acestei reaorganizari , atunci de ce s-a ales aceasta solutie.Ganditi-va ca lucratorii posturilor de politie rurale stateau , daca nu domiciliau , tot timpul in aceste comune si oricum chiar in afara orelor de munca , daca erau solicitati de sefii lor locali sau de cetateni , ei interveneau . Acum cine va interveni ? Cum vor ajunge si in cat timp de la Pielesti pana in Murgasi sau Bulzesti ? Cel putin hotii dar si cei care vor tulbura linistea si ordinea publica vor avea timp cat sa faca si o hora pana la aparitia echipajelor . Sper sa fie doar o incercare , un program pilot si sa se revina dupa ce se vor vedea rezultatele .

Comments are closed.