Conacele din Sălcuţa, salvate de la degradare

Comuna Sălcuţa păstrează două conace boiereşti care, în ciuda timpului care a trecut peste ele, mai încântă şi acum prin arhitectura lor deosebită. Casele sunt mari, cu pereţi solizi, tavane înalte şi ferestre largi, iar ceea ce este mai important este faptul că zidurilor lor vorbesc într-un mod tăcut despre o parte din istoria acestor locuri. Primarul localităţii, Ion Pavel, a avut o ambiţie să le recupereze de la moştenitori, să le salveze de la degradare şi, apoi, să le redea comunităţii. Unul dintre conace va găzdui o şcoală şi un after-school, iar celălalt va fi amenajat pentru o unitate spitalicească.

Conacul din satul Mîrza a fost folosit, în ultima perioadă, ca sediu de şcoală. Primarul Ion Pavel îşi aduce aminte cum era acest conac cu mulţi ani în urmă, când el însuţi era elev şi învăţa tot în camere acelui conac. „Clădirea aceasta este o emblemă pentru Sălcuţa. În anul 1907, la răscoală, ţăranii nu l-au incendiat pe boierul Titu Boicescu, ba chiar l-au apărat cu arme de foc împotriva răzvrătiţilor din satul vecin, Mărăcinele. Anul următor, boierul Boicescu i-a recompensat oferindu-le această clădire în care să fie o şcoală. De atunci, în conacul de la Mîrza a funcţionat o şcoală rurală mixtă”, spune primarul Pavel. Administraţia locală a decis să cumpere clădirea pentru a o include în patrimoniul local şi pentru a putea face investiţii în modernizarea ei. Autorităţile au negociat în mai multe rânduri cu proprietarul Şerban Boicescu şi, în cele din urmă, conacul a fost cumpărat cu suma de 800 milioane de lei vechi.

Un proiect de 15.000 de euro cu francezii din Nantes

În urmă cu un an de zile, o delegaţie a Primăriei Sălcuţa a făcut o vizită în oraşul Nantes, din nordul Franţei, ocazie cu care primarul Ion Pavel  le-a vorbit francezilor despre proiectul conacului de la Mîrza unde urmau să înveţe elevii din localitate, în majoritatea cetăţeni de etnie romă. Francezii au fost receptivi la acest proiect. Au întors vizita primarului şi, văzând conacul la faţa locului, s-au oferit să sprijine acest proiect. „Le-am explicat partenerilor noştri din Nantes ce planuri am cu acest conac pentru cetăţenii de etnie romă, şi anume că vreau să le amenajez acolo o şcoală, clădirea fiind deja cumpărată. Când l-au văzut, le-a plăcut foarte mult ideea mea şi s-au oferit să contribuie şi ei cu 15.000 de euro. Din aceşti bani, am primit o tranşă, îi aşteptăm şi pe următorii şi au ca destinaţie finisajele”, a explicat primarul comunei Sălcuţa. Dar până la finisaje, autoritatea locală au investit 2,2 miliarde de lei de la bugetul local în lucrările de consolidare, începând cu acoperişul şi terminând cu gardul împrejmuitor.

After-school pentru elevii din Mîrza

Când va fi terminată – la începutul acestui an şcolar –  clădirea va găzdui o şcoală generală, cu clasele I-IV, unde vor învăţa 70 de elevi. La subsolul conacului, se pregătesc două săli de clasă şi o sală de mese care vor servi pentru sitemul de învăţământ ”after school”. „Avem un alt proiect, care se intitulează Educaţia, viitorul comunităţii, şi suntem cu el în evaluare pentru o finanţare din Fondul Român de Dezvoltare Socială. Intenţionăm să organizăm aici un after-school, cu computere şi sală de mese, unde pot să rămână copiii după program”, a mai spus primarul Ion Pavel. Edilul este convins că proiectul va fi unul de succes pentru că sunt mulţi copii care nu sunt aşteptaţi acasă cu o masă caldă, familiile lor fiind foarte sărace sau plecate la muncă în străinătate. Din cei 550 de locuitori ai localităţii Mîrza, 533 sunt de etnie romă şi doar 17 sunt români, iar abandonul şcolar în rândul tinerilor este foarte mare.

Boierul Popp, apreciat de comunitate

Cel de-al doilea conac este situat chiar lângă primărie, în centrul comunei. Locuitorii se mândresc cu această clădire care, în ciuda faptului că nu a mai îngrijită, este o construcţie frumoasă, care are şi o curte mare. Imobilul acesta a aparţinut unui alt boier al comunei, Constantin Popp, care a fost şi prefectul judeţului în perioada interbelică. ”Acest boier a avut 2.500 de hectare de teren arabil, un trup de pădure de 100 de hectare pe raza satului Sălcuţa şi o pădure în lunca Desnăţuiului. Cetăţenii care doreau să-şi construiască o casă primeau lemne din pădurea boierului contra unor munci agricole. De asemenea, când ei doreau să aibă un bou sau o vacă în curte, boierul  Popp le dădea bani, îi lua în evidenţă la cancelarie şi ei plăteau în timp. Pentru aceste lucruri, el a fost foarte apreciat în localitatea noastră. Mai mult, a fost şi prefect al judeţului Dolj în perioada interbelică. În 1947 a făcut puşcărie şi a ajuns să împartă celulă cu un cetăţean din sat care nu îşi plătise cota”, a povestit primarul Ion Pavel.

Moştenitorii au donat conacul primăriei

În perioada comunistă, conacul de la Sălcuţa a fost şi el naţionalizat şi a avut, pe rând, tot felul de destinaţii: sediu de şcoală gimnazială, apoi au funcţionat aici birourile cooperativei de comerţ, chiar şi o grădiniţă. După revoluţie, imobilul a fost revendicat şi obţinut de cele două fete ale boierului, una dintre acestea decedând la o vârstă înaintată, de 94 de ani, şi refuzând în tot acest timp să vândă imobilul. Aceasta a fost perioada în care conacul s-a degradat foarte mult. În cele din urmă, ultimele moştenitoare în viaţă, strănepoatele boierului Popp – Irina Caletzeanu, care locuieşte în Canada şi surorile France Claire Mezmorian şi Astrid Eliane Mezmorian – au acceptat să doneze clădirea de 462 de metri pătraţi, plus terenul din jurul imobilului de 5.000 de metri pătraţi. În actul de donare însă, moştenitorii au cerut ca, pe o perioadă de 49 de ani, conacul să fie conservat şi folosit doar în scopuri culturale, educaţionale şi sănătate.

În aşteptarea fondurilor europene

Imediat după ce a intrat în posesia conacului, Primăria Sălcuţa a început să treacă la consolidarea ei. Acoperişul – care a fost înlocuit în totalitate – şi gardul cel nou au necesitat o investiţie de 800 milioane de lei vechi din partea autorităţii locale. ”Conacul nu este nici pe departe gata. Acum necesită lucrări de consolidare şi restaurare, pe care sperăm să le facem pe fonduri europene. Am înaintat o documentaţie şi la Consiliul Judeţean Dolj şi aşteptăm un răspuns. Intenţionăm să dezvoltăm aici un centru de sănătate şi asta pentru că există un dispensar tocmai la Plopşor, adică la peste 30 de kilometri distanţă. Vom încerca să prezentăm proiectul şi partenerilor noştri francezi. Poate au ei o idee despre cum am putea să dăm destinaţia dorită de către moştenitorii acestei impozante clădiri”, a menţionat primarul Ion Pavel. Atunci când va fi refăcut, conacul din imediata vecinătate a primăriei va fi, cu siguranţă, una dintre cele mai frumoase clădiri ale localităţii, impresionând chiar şi acum prin arhitectura semeaţă.

MARGA BULUGEAN  şi LAURA MOŢÎRLICHE