Intenţia guvernului bulgar de a construi un depozit de deşeuri radioactive în apropiere de Kozlodui, la doar 4 km de Dunăre a stârnit un val de întrebări şi opinii contrare de partea românească. Deputatul PSD Valeriu Zgonea, una dintre primele voci care au atras atenţia asupra pericolului reprezentat de un astfel de amplasament pentru „sănătatea populaţiei, de ambele părţi ale graniţei, cât şi pentru ecosistemul Dunării şi economia regiunii Oltenia”, a transmis un semnal de alarmă atât Guvernului României de la care nu a venit încă nici un răspuns, cât şi instituţiilor europene, acolo unde speră ca proiectul să fie dezbătut în Comisia de Mediu, sănătate şi siguranţă alimentară şi să fie susţinut de europarlamentarii români.
– Domnul Zgonea, guvernul bulgar intenţionează să contruiască un depozit de deşeuri radioactive la 4 km. de Dunăre, în apropierea centralei nucleare de la Kozlodui. Credeţi că există riscuri pentru populaţia de pe malul românesc al Dunării?
– Este suficient să ne uităm la ce s-a întâmplat în Japonia la începutul acestui an ca să înţelegem că riscurile asociate instalaţiilor nucleare sunt întotdeauna foarte mari. Noi, românii, am trăit aşa ceva în 1986, cu dezastrul de la Cernobâl, şi vă aduceţi aminte cât de dramatică a fost situaţia atunci. Efectele catastrofei din Ucraina le resimţim până în ziua de astăzi. De aceea, eu nu sunt de acord cu proiectul autorităţilor din Bulgaria, de a construi un depozit de deşeuri radioactive chiar pe malul Dunării, la nici 4 km de graniţa cu România. Conform documentelor oficiale transmise de guvernul bulgar către Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, 350 de mii de tone de deşeuri nucleare urmează să fie depozitate la Kozlodui până în anul 2075. Riscurile sunt foarte ridicate atât pentru sănătatea populaţiei, de ambele părţi ale graniţei, cât şi pentru ecosistemul Dunării şi economia regiunii Oltenia.
– Cum credeţi că ar putea fi afectată economia regiunii?
– Ce investitori credeţi că ar veni să dezvolte proiecte economice în vecinătatea unei „bombe” ecologice? Noi avem nevoie de investiţii în regiunea Olteniei, avem nevoie de locuri de muncă pentru oamenii din zonă, şi nu de un depozit de deşeuri radioactive care să alunge companiile şi oamenii de afaceri. Apoi, este vorba despre agricultura din zonă. Trebuie să vedem în ce fel construirea acestui depozit poate afecta solul şi culturile din regiune. În Japonia, din cauza catastrofei nucleare, agricultura ţării a fost puternic lovită, multe legume fiind contaminate cu substanţe radioactive. Agricultura este esenţială pentru locuitorii Olteniei şi trebuie să ne asigurăm că ceea ce se întâmplă pe malul bulgăresc nu va avea efecte nocive pentru activităţile economice din Valea Dunării.
– Cu toate acestea, am trăit atâţia ani cu centrala de la Kozlodui şi nu au fost probleme grave pentru românii din apropierea Dunării. De ce credeţi că acest depozit poate să ridice probleme?
– Da, mulţumim lui Dumnezeu că nu am avut nicio catastrofă la Kozlodui, dar primarii din localităţile învecinate spun că există efecte ale activităţii nucleare, chiar dacă ele nu sunt de amploarea catastrofelor din Japonia sau de la Cernobâl. Ei spun că, de-a lungul anilor, au observat o creştere a numărului de afecţiuni ce pot fi asociate cu activitatea nucleară de la Kozlodui. Mai mult decât atât, din cauza riscurile pe care le prezenta această centrală, autorităţile europene au cerut guvernului de la Sofia să oprească activităţile nucleare de la Kozlodui. Eu nu pot să accept înlocuirea pericolelor pe care le ridica centrala nucleară cu cele pe care le-ar putea ridica un depozit de deşeuri radioactive.
– Ce poate face guvernul de la Bucureşti?
– Guvernul României trebuie să trimită un acord părţii bulgăreşti, acest acord fiind obligatoriu în astfel de cazuri potrivit convenţiilor internaţionale. Eu mă aştept ca autorităţile de la Bucureşti să evalueze foarte atent impactul pe care construirea depozitului îl va avea asupra sănătăţii oamenilor din sudul Olteniei şi consecinţele pe termen lung asupra mediului înconjurător. Ceea ce mă îngrijorează pe mine este faptul că actualii guvernanţi par foarte puţin interesaţi de acest caz. Eu sunt deputat de Olt şi toate localităţile care ar putea fi afectate se află în colegiul meu. În această calitate am făcut o interpelare la adresa premierului Boc în care am cerut să mi se spună care este poziţia oficială a Guvernului României şi dacă există vreo analiză guvernamentală cu privire la impactul amplasării acestui depozit atât de aproape de Dunăre. Din păcate nu am primit niciun răspuns la această interpelare, deşi au trecut mai bine de două săptămâni, iar termenul limită până la care autorităţile româneşti trebuie să dea un răspuns a fost 30 iunie.
– Pe 7 iulie, la Bechet, va avea loc o dezbatere publică privind impactul asupra mediului ca urmare a construirii depozitului de deşeuri radioactive. Credeţi că această dezbatere va avea vreun efect asupra deciziei guvernului de la Bucureşti?
– Sunt primari din zona monitorizată care nu au primit nicio informare cu privire la acest proiect şi nici referitor la dezbaterea ce urmează să aibă loc la Bechet. Eu am vorbit cu primarii din regiune şi vă pot spune că mulţi dintre ei se opun proiectului tocmai din cauza riscurile pe care le ridică. Nu vrem deşeuri radioactive la graniţa Olteniei. Peste 30.000 de oameni locuiesc în cele 23 de localităţi din judeţul Olt care urmează să fie afectate de construirea depozitului bulgăresc. Credeţi că aceşti oameni vor reuşi să îşi spună părerea într-un timp atât de scurt şi la o dezbatere organizată pe furiş la Bechet? Eu m-aş bucura dacă şi acei puţini care vor reuşi să ia parte la dezbatere vor transmite un semnal cât se poate de clar că locuitorii Olteniei se opun construirii unei „bombe” nucleare la sud de Dunăre.
– Ce veţi face dacă guvernul de la Bucureşti îşi dă acordul pentru construirea depozitului?
– Eu am trimis deja o scrisoare deschisă către instituţiile europene şi am cerut ca acest proiect să fie pus în discuţia forurilor de la Bruxelles, respectiv Strasbourg. Scrisoarea deschisă poate să fie consultată şi descărcată de pe website-ul meu, www.zgonea.ro. Consider că acest subiect nu este unul care priveşte doar regiunea Olteniei sau doar guvernele României şi Bulgariei. Dunărea este parte a patrimoniului european, iar amplasarea unui depozit de deşeuri radioactive la doar 4 km. de malurile fluviului constituie un subiect care trebuie dezbătut la nivelul comunităţii europene. Sper ca proiectul să fie pus în discuţie de către Comisarul european pentru Mediu şi de către parlamentarii europeni din Comisia pentru Mediu, sănătate şi siguranţă alimentară. De asemenea, mă aştept ca europarlamentarii români să ridice această problemă ca o dovadă a responsabilităţii pe care o au faţă de cetăţenii care i-au ales să ne reprezinte în Parlamentul European.
