Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei au semnat, ieri, în prezenţa mediatorilor europeni (n.r. – miniştrii de Externe ai Franţei, Germaniei şi Poloniei), un acord de ieşire din criză. Acesta prevede concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională şi a fost obţinut în urma unor violenţe care s-au soldat cu 80 de morţi, începând de marţi, la Kiev. Documentul a fost aprobat de către „Consiliul Maidan”, numele pieţei din centrul Kievului (n.r. – Independenţei), ocupate de trei luni de către manifestanţi, care reuneşte toate tendinţele din cadrul opoziţiei – partide politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi grupări radicale, potrivit lui Tiagnibok (liderul partidului naţionalist Svoboda – Libertate – şi unul dintre principalii trei lideri ai opoziţiei politice). Semnarea acordului a fost văzută ca o mare uşurare de către toată lumea, având în vedere că în noaptea de joi spre vineri avuseseră loc negocieri-record, încheiate la ora 7,20 dimineaţa fără un „armistiţiu”. Drept urmare, ieri dimineaţă situaţia continua să fie dramatică la Kiev, unde Ministerul de Interne acuza manifestanţii că au deschis focul în direcţia poliţiei antirevoltă, încercând să spargă cordoanele forţelor de securitate pentru a se deplasa la parlament, după cum informa AFP.
Pentru a fi de acord cu semnarea acordului, opoziţia a cerut ca actualul ministru de Interne, Vitali Zaharcenko, să nu facă parte din viitorul guvern, iar procurorul general Viktor Pcionka să fie demis din funcţie, potrivit lui Tiagnibok. Cei doi sunt vizaţi din cauza rolului pe care l-au jucat în reprimarea, din partea poliţiei şi puterii judiciare, a manifestanţilor din Ucraina. Vladimir Lukin, trimis la Kiev de către preşedintele rus Vladimir Putin, a refuzat să semneze acordul, potrivit BBC. La fel şi mişcarea radicală Sectorul Dreapta, care a comunicat că nu are încredere în preşedintele Ianukovici, avertizând că va continua lupta împotriva regimului de la Kiev, informează site-ul agenţiei Interfax Ukraine. „Revoluţia naţională continuă”, a declarat Dmitro Iaroş, liderul organizaţiei radicale Sectorul Dreapta.
Ce prevede acordul
Principalele prevederi ale acordului dintre puterea şi opoziţia ucraineană sunt următoarele: 1. În 48 de ore va fi adoptată şi publicată o lege care reinstaurează Constituţia din 2004. Semnatarii îşi declară intenţia de a forma o coaliţie şi un guvern de uniune naţională în decurs de zece zile. 2. O reformă constituţională care echilibrează zonele de responsabilitate ale preşedintelui ucrainean, Guvernului şi Parlamentului va începe imediat şi va fi încheiată în septembrie 2014. 3. Alegerile prezidenţiale vor fi organizate imediat după ce va fi adoptată noua Constituţie, dar nu mai târziu de decembrie 2014. Va fi adoptată o nouă legislaţie şi o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, potrivit normelor OSCE şi Comisiei de la Veneţia. 4. Va fi demarată o investigaţie în cazul recentelor acte de violenţă ce va fi supravegheată de autorităţi, opoziţie şi Consiliul European. 5. Autorităţile nu vor declara stare de urgenţă. Autorităţile şi opoziţia se vor abţine de la folosirea forţei.
La scurt timp de la semnarea acordului, Parlamentul ucrainean a votat, cu o largă majoritate, în favoarea revenirii la Constituţia adoptată în 2004, conform căreia preşedintele are mai puţine prerogative decât în Constituţia actuală, relatează AFP.
Rezoluţie deinterzicere a utilizării forţei împotriva manifestanţilor
Chiar înainte de semnarea acordului, Vladimir Râbak, preşedintele Radei Supreme (parlamentul unicameral), a semnat un proiect de rezoluţie, votat joi, care interzice utilizarea forţei împotriva manifestanţilor, informează ITAR-TASS. El a făcut o declaraţie în acest sens imediat după deschiderea şedinţei în plen, arătându-le deputaţilor documentul şi semnătura sa pe el. Anunţul a fost întâmpinat cu aplauze. În seara zilei de joi, Rada Supremă — de fapt facţiunile de opoziţie, deputaţii independenţi şi doar câţiva membri ai comuniştilor şi Partidului Regiunilor, care deţine majoritatea în parlament — a condamnat acţiunile în forţă ale poliţiei, care au condus la pierderea de vieţi omeneşti, şi a interzis desfăşurarea „operaţiunii antiteroriste”, anunţate miercuri de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Pentru o rezoluţie în acest sens au votat 236 de deputaţi din cei 238 înregistraţi în sala de şedinţe joi seara. Potrivit acestui text, SBU, Ministerul de Interne şi alte organizaţii paramilitare trebuie „să înceteze imediat folosirea forţei împotriva cetăţenilor din Ucraina”.
Un bărbat neidentificat a împuşcat şi manifestanţi şi poliţişti
Un bărbat îmbrăcat în uniforma unităţii de intervenţie Berkut a deschis focul, în Piaţa Independenţei din Kiev, atât spre protestatari, cât şi spre agenţi de poliţie, conform unei înregistrări video obţinută de unii parlamentari, informează Interfax Ukraine. „Acest bărbat poartă uniforma agenţilor Berkut, dar este clar că nu este ofiţer al acestei unităţi”, a afirmat deputata independentă Inna Bohoslovska. Înregistrarea surprinde momentul în care bărbatul deschide focul cu o armă automată spre protestatari adunaţi în Piaţa Independenţei, după care îndreaptă arma spre agenţi ai forţelor de ordine. Inna Bohoslovska a explicat că este posibil să fie vorba de un ofiţer al Departamentului Gărzilor de Stat sau de un agent Alfa îmbrăcat în uniformă Berkut. „Este în mod clar un act de provocare”, a precizat deputata.