Se vorbeşte mult în ultimele zile despre Edward Snowden, ex-agent CIA, după unele publicaţii, ex-consultant al NSA (Agenţia Naţională americană de Securitate), angajat al companiei Booz Allen, aflată sub aripa NSA, după ce a făcut dezvăluiri explozive privind operaţiunile americane clandestine de supraveghere electronică privind oamenii politici şi chiar persoane particulare. El a mai spus că utilizatorii reţelelor sociale, în special Facebook, Google şi Skype, au fost urmăriţi tot timpul. Au cooperat „cu amabilitate” cu serviciile secrete americane şi unele companii de telefonie mobilă, în special Verizon. Încă de la 20 mai a.c., Snowden a fugit din Hawaii şi s-a refugiat la Hong Kong cu secretele sale şi cinci calculatoare. Cel pe care secretarul de stat american l-a calificat deschis drept spion a părăsit China înainte ca Washingtonul să poată spera, fără mari iluzii, la o extrădare. El a profitat în ultimul week-end de consimţământul autorităţilor din Hong Kong pentru a se deplasa cu o cursă Aeroflot, duminică, la Moscova, sugerând că are intenţia de a se refugia în Ecuador sau poate Venezuela, ştiindu-se că ţările respective nu se află printre fidelii aliaţi ai SUA în America Latină. După ce, timp de mai mult de o lună, fusese cazat la un hotel confortabil, o fostă concesiune britanică, unde primise simpatizanţi, dar şi jurnalişti chinezi, a trebuit să părăsească Hong Kong-ul la o zi după ce americanii îi suspendaseră paşaportul. Cel puţin trei motive au contat în decizia luată. În primul rând, Beijingul n-avea nici un motiv să-l livreze pe Snowden americanilor, iar prezenţa sa prelungită în Hong Kong ar fi putut aduce daune relaţiilor sino-americane. Şi asta într-un moment în care China este satisfăcută de uşoara încălzire a relaţiilor sale cu Washingtonul, după întâlnirea Barack Obama-Xi Jinping de la Sunnylands, în California, la începutul lunii iunie. Prilej de abordare, între altele, şi a principalelor teme referitoare la criminalitatea informatică, partea americană reproşând proliferarea unor asemenea practici în China. Afacerea Snowden, încă nedezvoltată suficient, putea ilustra povestea unui escroc. Un alt motiv pentru care China l-a lăsat să plece pe Snowden este că, din cauza dezvăluirilor acestuia, ar fi devenit foarte popular publicului chinez, care ar fi tras concluziile de rigoare asupra ipocriziei americane privind supravegherea Internetului şi a conversaţiilor telefonice. Numai că autorităţile de la Beijing s-au temut să intre într-o maioneză greu de tăiat, antrenând o campanie antiamericană nu consecinţe asupra relaţiilor dintre cele două ţări. În fine, un ultim motiv pentru care China l-a lăsat să plece pe Snowden este că acesta ar fi putut lăsa o parte din informaţiile care îi interesau pe chinezi. Şi nu există nici o îndoială că experţii chinezi, indiferent de măsurile de precauţie luate de transfug, au umblat la hard disk-urile celor cinci calculatoare, extrăgând secretele, eventual jenante pentru americani, dar şi pentru alţii. În interviul acordat „South China Morning Post”, Edward Snowden a explicat că NSA a spionat companiile chineze de telefonie, având acces la milioane de SMS-uri, inclusiv la calculatoarele Universităţii Tsinghua. Aflat pe aeroportul Şeremetievo din Moscova de cinci zile, Snowden a aflat că Ecuadorul a anunţat că examinează cererea sa de azil, numai că aceasta cere timp. Postul de televiziune Univision, care are sediul în SUA şi transmite în limba spaniolă, anunţase că autorităţile Ecuadorului i-au transmis dreptul de a intra pe teritoriul acestei ţări, documentul fiind semnat din 22 iulie a.c. de consulul Ecuadorului la Londra, Fidel Narvaez. Ştirea a fost infirmată miercuri de şeful diplomaţiei ecuadoriene, Ricardo Patino, care a spus că o asemenea cerere are nevoie de timp, după ce Departamentul american de Stat a trimis un mesaj guvernului din Ecuador, care însă n-a fost dezvăluit. Casa Albă a asigurat miercuri că responsabilii americani doresc „discuţii cu responsabilii guvernului rus” în privinţa lui Snowden, sperându-se în expulzarea acestuia către SUA. Numai că şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a exclus extrădarea acestui „om liber”, adăugând că are dreptul să meargă unde vrea el, în orice direcţie. „Noi n-avem ce să-i reproşăm din punct de vedere juridic”. „El este un om liber. Şi poate să-şi aleagă destinaţia finală”, a afirmat Vladimir Putin marţi, în cursul unei vizite în Finlanda. Dosarul Snowden este unul fierbinte, dar şi complicat şi, deocamdată, nimeni nu cunoaşte deznodământul. Până atunci, el rămâne o enigmă, adică erao, trădător sau nebun. Unde se află acum cu exactitate nu se cunoaşte. Şi n-ar fi exclus să nu cunoască nici cei care sunt pe urmele lui.
