Bujorul sălbatic, simbolul localităţii Pleniţa

Simbol al localităţii doljene Pleniţa, bujorul sălbatic – Paeonia Peregrina – a fost sărbătorit, ieri, de mai toată suflarea comunei, care s-a adunat în Poiana Bujorului la serbarea câmpenească dedicată florii care i-a adus renumele comunei doljene. În luna mai, de peste 40 de ani, plenicenii, şi nu numai, se adună la petrecerea dedicată bujorului românesc, care datează încă din anul 1970. Păstrând tradiţia, şi în acest an mii de oameni din Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi sau Teleorman au venit să ia parte la faimoasa sărbătoare şi au poposit la umbra stejarilor înalţi, în vecinătatea celor câteva flori sângerii care mai rămăseseră înflorite, spre marea lor dezamăgire. Temperaturile ridicate din ultimele zile au făcut ca bujorul, care de obicei abia înflorea în această perioadă, să se petreacă timpuriu. Dar asta nu i-a împiedicat pe petrecăreţi, mai tineri sau mai vârstnici, să se dea în vânt după friptura la grătar stropită din belşug cu bere rece, de la joc sau de la un pahar ciocnit cu prietenii şi rudele. Copiii au avut şi ei partea lor de distracţie. Nu au putut să stea departe de toboganele gonflabile, tiribombele neobosite, jocurile cu premii, dar mai ales de tarabele cu alviţe, mere caramelizate sau vată de zahăr. În final, cântecele au pus stăpânire pe alaiul de petrecăreţi, care au încins, atât cât i-au ţinut puterile, sârbe şi hore, până seara târziu, în încurajările muzicanţilor.

Serbare câmpenească cu tradiţie din 1970

Poiana Bujorului, neîncăpătoare în alţi ani, când peste 10.000 de suflete se adunau la un loc să petreacă, nu a mai fost la fel de animată şi de această dată, chiar dacă autorităţile locale şi-au dat silinţa pentru ca lucrurile să fie puse la punct aşa cum se cuvine în zi de sărbătoare. “Sărbătoarea Bujorului este o tradiţie la noi, o serbare câmpenească ce are loc de 43 de ani, din 1970, când a avut prima manifestare de acest gen. Bujorul sălbatic – Paeonia Peregrina – este o specie unică în România, dar şi în Europa, care creşte doar în pădurea de la Pleniţa. Aici este o rezervaţie naturală, o zonă protejată ce se întinde pe aproximativ 60 de hectare. Noi ne mândrim cu această bogăţie dăruită de natură, dar şi cu această frumoasă tradiţie. Ne-am obişnuit ca de la an la an tot mai mulţi oameni să vină să petreacă în Poiana Bujorului, dar, din păcate, în acest an se pare că îşi spune cuvântul criza economică, prezenţa fiind mult mai scăzută faţă de anii anteriori. Ne bucurăm totuşi că Sărbătoarea Bujorului a atras şi în acest an oameni din toate judeţele Olteniei. Împreună vom petrece o zi agreabilă, mai ales că vremea frumoasă ţine cu noi”, a spus Puiu Calafeteanu, primarul localităţii Pleniţa.

Grătarele încinse, stinse cu bere din belşug

 Unii au venit pe jos, alţii cu autoturismele sau chiar cu căruţele, dar cu toţii au căutat un loc răcoros, pentru a-şi stinge setea de bere rece şi fripturi suculente. Alţii au considerat că este o modalitate numai bună de petrecere a timpului liber în familie, jucând cărţi, table sau rummy. „Noi suntem tocmai din Hunedoara, am venit în vizită la părinţi. Şi pentru că s-a nimerit să fie şi Sărbătoarea Bujorului, tradiţie a locului, am hotărât să mai rămânem o zi. Din păcate, de această dată bujorii din rezervaţia naturală s-au petrecut, căldura mare e de vină. Dar, oricum, ideea de sărbătoare îţi creează un sentiment de plăcere, de bună dispoziţie, mai uiţi de probleme zilnice. Îmi aduc aminte şi acum cu plăcere cum ne petreceam în copilărie, tot aici, în Poiana Bujorului. Văd că s-a păstrat obiceiul de a veni oameni din toate părţile ţării”, a spus Mihaela Negrea.

Bujorul, protejat şi de elevi

Pentru că era prevăzută venirea a mii de oameni în poiană, autorităţile locale au luat măsuri de informare a acestora că se află într-o zonă unică nu numai a Olteniei şi că trebuie să protejeze floarea-simbol a comunei Pleniţa. Pe fiecare copac au fost puse mesaje de ocrotire a mediului înconjurător, ca şi în anii precedenţi. Tocmai pentru a proteja bujorul sălbatic, autorităţile locale au decis ca sărbătoarea să aibă loc cu o săptămână mai târziu decât de obicei. “Copiii de la diferite şcoli din Craiova, dar şi de la noi din Pleniţa, vin aici în pădure pentru a trage semnale de alarmă despre ceea ce înseamnă protejarea naturii. Pe copaci au fost lipite numeroase afişe cu fel şi fel de îndemnuri. Sper ca acţiunea să aibă impact asupra oamenilor, care trebuie să înţeleagă că natura trebuie protejată”, a explicat primarul comunei Pleniţa, Puiu Calafeteanu.

Floarea cu care erau vindecaţi zeii

Bujorul a fost mereu legat de anumite legende. Se spunea, în trecut, că există nişte forţe puternice în bujorii care strălucesc în nopţile cu lună plină. Într-adevăr, seminţele unor varietăţi de bujori emit o lumină palidă în întuneric. În mitologia greacă, bujorul îşi trage numele de la doctorul Paeon. Acesta s-a amestecat în problemele zeilor, astfel încât a atras mânia unora dintre ei. El a putut fi salvat de la moarte numai transformându-se într-o floare, aceeaşi pe care o folosise pentru a-i vindeca pe zei. Bujorul a fost mereu legat de superstiţii. Înainte ca Paeon să-i salveze pe Pluto şi pe Marte cu ajutorul rădăcinii de bujor în timpul războiului troian, existau legende care povesteau despre puterile florii. Pentru a putea fi folosite ca remediu, rădăcinile de bujor erau recoltate noaptea. O altă legendă spune că persoanei care deranjează aceste plante pe timpul zilei îi vor fi scoşi ochii de către ciocănitori. În 77 d. Ch., Plinius dă prima descriere detaliată a bujorului, despre care se spune că poate trata circa 20 de boli.