Croaţii au participat, duminică, la primele alegeri europene, preludiu la aderarea ţării lor la Uniunea Europeană începând cu 1 iulie a.c.. Potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a 99% din voturi, o coaliţie formată din conservatorii Comunităţii Democratice Croate (HDZ), aflat în opoziţie, au obţinut 6 locuri, o altă coaliţie, formată în jurul Partidului Social Democrat (SDP, la putere), a obţinut 5 locuri, iar un loc a fost repurtat de o mică formaţiune de opoziţie. Cei 12 eurodeputaţi se vor alătura celor 754 care formează deja Parlamentul European. Liderii fostei mici republici iugoslave, independentă după 1991, au declarat momentul ca „istoric” şi au îndemnat populaţia să vină în număr cât mai mare la vot. Rata de participare a fost, însă, doar de 20,79%, mult sub media de 43% înregistrată în cele 27 de ţări membre ale UE la scrutinul european din 2009. La zece ani după debutul procesului de integrare în UE, croaţii par obosiţi de negocierile de aderare şi reformele, uneori dureroase, impuse ţării, precum privatizările şi restructurarea şantierelor navale, care au generat mulţi şomeri. Economia croată este în recesiune cvasipermanentă din 2009. Anul trecut, PIB-ul a scăzut cu 2% şi şomajul a atins 22% din populaţie. Guvernul este conştient de faptul că ţara va fi una dintre cele mai sărace din blocul „celor 28”, cu un PIB pe locuitor de aproximativ 60% din media europeană, dar speră în ajutorul financiar al UE, estimat la peste 13 miliarde euro până în 2020, ceea ce ar permite redresarea economiei locale. Cei 12 deputaţi aleşi duminică, care vor reprezenta mica ţară de 4,2 milioane locuitori, vor avea un mandat de numai un an, întrucât Parlamentul European va fi reîmprospătat în 2014. După Slovenia, integrată în UE în 2004, Croaţia este a doua ţară din cele şase ex-republici iugoslave integrată blocului european. Celelalte patru sunt în diverse stadii ale procesului de aderare.
