Aproximativ 6,5 milioane de euro au fost atrase în județul nostru de fermierii care au completat online în biblioteci cererile de subvenții agricole
Că implementarea Programului „Biblionet – lumea în biblioteca mea” în România s-a bucurat de un real succes este de necontestat. O demonstrează cifrele, dar mai ales schimbările concrete care au avut loc, în ultimii ani, în bibliotecile publice, dotate la standarde moderne, prin introducerea noii tehnologii. Doljul se situează în topul județelor cu cele mai multe biblioteci incluse în program: 63, adică aproape 80% din cele existente. De un succes deosebit, deși nescontat, s-a bucurat colaborarea „Biblionet” cu APIA, care vizează utilizarea computerelor donate bibliotecilor publice pentru completarea online a cererilor de subvenții agricole. La nivel național, în 2011, aproximativ 17.000 de fermieri au beneficiat de pe urma acestui parteneriat, valoarea totală a subvențiilor atrase astfel fiind de 20 de milioane de euro. În cursul anului 2012 numărul lor a ajuns la 41.500, subvențiile primite de ei ridicându-se la 63 de milioane de euro. Se estimează că numai în județul Dolj 6,5 milioane de euro au fost atrase de fermierii care au apelat la serviciile bibliotecilor dotate prin „Biblionet”, a precizat, ieri, președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.
Lansat în România în 2009, pentru dezvoltarea unui sistem modern de biblioteci publice
Programul Naţional „Biblionet – lumea în biblioteca mea” a fost lansat în România pe data de 23 aprilie 2009, de Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor şi Ziua Bibliotecarului din România, având o valoare de 26,9 milioane de dolari și finanţare, pentru următorii cinci ani, de la Fundaţia „Bill & Melinda Gates”. „Biblionet” este un parteneriat între International Research & Exchanges Board (IREX), Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Fundația EOS (Educating for an Open Society), Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBBPR), Intuitext și bibliotecile publice românești. Programul își propune să asigure accesul la informație prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice, pornind de la faptul că peste 50% din români nu folosiseră, la vremea respectivă, niciodată Internetul.
În cadrul primelor patru runde din program au fost livrate peste 9.100 de calculatoare, dintre care 451 de laptop-uri au fost distribuite către bibliotecile județene, pentru dotarea celor 41 de centre de formare. „Biblionet” a inclus până acum peste 2.000 de biblioteci locale, iar peste 2.700 de bibliotecari au parcurs cursurile de formare din program. Implementarea rundei a cincea a demarat în cursul acestei luni, urmând ca aproximativ 250 de noi biblioteci să se alăture programului și aproximativ 375 de bibliotecari să fie instruiți.
Alte 13 biblioteci publice doljene au depus aplicații în ultima rundă a programului
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova a fost acceptată în program la începutul anului 2010, în cele patru runde de până acum atrăgând după sine 62 de biblioteci publice din Dolj, care au fost dotate cu echipamente a căror valoare depășește 10 miliarde de lei vechi. Pentru runda a cincea și ultima, alte 13 biblioteci publice au depus aplicații. Rămân însă neincluse în program bibliotecile din Almăj, Bulzești, Carpen, Desa, Dioști, Daneți, Lipovu, Malu Mare, Negoi, Radovan, Robănești, Sadova, Seaca de Câmp, Seaca de Pădure, Pielești ș.a., după cum a precizat Nicoleta Trașcă, coordonator județean „Biblionet”.
«Pentru noi, ca bibliotecă județeană, programul „Biblionet” a avut un succes deosebit. Ne situăm în topul județelor țării ca număr de biblioteci atrase – 63 în total, adică ne apropiem de un procent de 80% din bibliotecile publice de pe întreg cuprinsul Doljului. Cele în care „Biblionet” n-a putut să ajungă au întâmpinat probleme legate de lipsa ori a bibliotecarului, ori a unui post prevăzut în organigrama primăriei locale, ori a unui spațiu propice desfășurării activității. Cu siguranță bibliotecile publice de la țară cred că în 20 de ani nu aveau parte de investiții din partea autorităților locale așa cum au avut prin acest program», susține Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Aman”.
1.041 de bibliotecari și 151 de angajați ai primăriilor au fost instruiți, la nivel național, de experții APIA
În ianuarie 2011, IREX România a încheiat un acord de colaborare cu Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care vizează utilizarea computerelor donate bibliotecilor publice prin Programul „Biblionet” pentru completarea online a cererilor de subvenții agricole gestionate de APIA. Scopul acestei colaborări este multiplu. În primul rând, să ajute fermierii să completeze mai ușor cererile de finanțare, având în vedere că, de obicei, aceștia trebuiau să călătorească spre cele mai apropiate birouri locale APIA, ceea ce presupunea cheltuirea de bani pentru transport, dar și timp. Apoi, se oferea șansa administrației publice locale să ajute fermierii, dar și bibliotecii de a fi mai utilă comunității.
În cursul anului 2012 numărul fermierilor care și-au completat cererile de subvenții APIA în bibliotecile publice din România a crescut la 244% față de 2011 (41.500 comparativ cu 17.000), ceea ce a însemnat un efort susținut din partea bibliotecarilor, care au decis să se implice voluntar în acest nou serviciu. «Debutul a fost mai timid, era vorba de aducerea fermierilor în bibliotecă pentru a-și completa online cererile. La început oamenii au fost destul de reticenți, însă anul trecut numărul lor s-a triplat, aceștia observând asupra bugetului familiei, pentru că nu mai făceau drumurile către centrele unde trebuiau să meargă să depună cererile, iar pe de altă parte câștigau foarte mult timp», a declarat Lucian Dindirică. Până acum, 1.041 de bibliotecari și 151 de angajați ai primăriilor au fost instruiți de experții APIA la biblioteca publică pentru a înțelege modul de completare a cererilor de subvenții.
„Se estimează că 6,5 milioane de euro au fost atrași, numai în județul Dolj, de cei care au completat aceste cereri pe calculatoarele din cele 63 de biblioteci din localitățile județului”, a adăugat Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj. De altfel, acesta a și primit o scrisoare de mulțumire pentru susținerea implementării „Biblionet” în Dolj, semnată de directorul programului, Paul André Baran, și de președintele ANBBPR, Dragoș Adrian Neagu.
Comuna doljeană Gighera are aproape 3.200 de locuitori, iar cel mai apropiat centru APIA de această localitate se află la 13 km, în Bechet. „Împreună cu domnul Gheorghe Cioboată, reprezentantul APIA, am decis să demarăm o acțiune în acest sens”, a declarat primarul Ion Dăbuleanu. „A fost o inițiativă foarte bună, întregul proces a durat mai puțin, fermierii nu au mai fost nevoiți să se deplaseze la centrul APIA, nu s-a mai creat aglomerație. Mai mult, în cazurile în care le lipsesc acte de la dosar, procesul devine și mai anevoios, pentru că trebuie să se deplaseze de două ori la centrul APIA. Experiența a fost benefică de ambele părți, de aceea ne dorim ca acest parteneriat să continue și în anii următori”, spune reprezentantul APIA, Gheorghe Cioboată.
Comuna Urzicuța este așezată în sud-vestul județului, în Câmpia Băileștiului – una dintre cele mai fertile zone agricole. Are 3.150 de locuitori, principala preocupare a acestora fiind cultivarea pământului, fapt pentru care subvențiile oferite de APIA sunt de importanță vitală. Însă centrul la care este arondată localitatea se află la Segarcea, drum de 22 km distanță. „La o întâlnire cu reprezentanții IREX România, organizată de Biblioteca Județeană Dolj, a fost sugerată o posibilă colaborare cu APIA, oportunitate analizată împreună cu primarul Florea Grigorescu, și s-a luat decizia completării în localitate a cererilor pentru subvenții”, a precizat bibliotecarul Petre Petrean, cu convingerea că aceasta este una benefică și lăudabilă. „Mai ales dacă ținem cont de vârsta înaintată a solicitanților, de distanța și posibilitățile de transport, de timpul mare de așteptare la centrul APIA. Să nu uităm nici faptul că specialiștii de la camera agricolă cunosc bine amplasamentul terenurilor, scurtând astfel durata completării cererilor”, mai spune Petre Petrean.
