Inspectorul şpăgar de la ARR Bucureşti, trimis în judecată şi menţinut după gratii

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au dispus trimiterea în judecată a inspectorului ARR Bucureşti, Mihail Sorin Bărbulescu, zis Jaguarul, pentru luare de mită în formă continuată. Dosarul a fost înregistrat vineri pe rolul Tribunalului Dolj, iar ieri instanţa a menţinut arestarea preventivă a bărbatului, care a fost deja transferat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova. Reamintim că bărbatul, care a fost denunţat de doi doljeni că cerea mită pentru urgentarea eliberării cartelelor tahograf necesare şoferilor profesionişti, direct în cont, a fost reţinut pe 4 februarie a.c., după ce a fost prins în flagrant de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj primind 1.000 de lei şpagă. Primul termen de judecată pe fond a fost stabilit pentru 11 martie a.c.

Judecătorii Tribunalului Dolj au menţinut, ieri, arestarea preventivă a lui Mihail Sorin Bărbulescu, zis Jaguarul, funcţionarul din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) Bucureşti acuzat de luare de mită în formă continuată şi au decis să prelungească această măsură faţă de inculpat, cu încă 30 de zile. Bărbatul a fost transferat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova la sfârşitul săptămânii trecute, pe 15 februarie, când a fost trimis în judecată.

Potrivit rechizitoriului întocmit în cauză de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, cercetarea în dosar a început pe 25 ianuarie a.c., când doi doljeni, M.I. şi Ş.G.A. i-au sesizat pe ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj că Mihail Sorin Bărbulescu, zis Jaguarul, funcţionar în cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) Bucureşti le-a cerut diverse sume de bani pentru a le elibera cartelele tahograf (documente necesare şoferilor profesionişti). În baza denunţurilor s-a înregistrat un dosar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, iar cercetările au fost făcute cu suportul tehnic al SRI Dolj. Anchetatorii au stabilit că inspectorul Bărbulescu i-a cerut unuia dintre denunţători suma de 1.500 de lei pentru a urgenta eliberarea cartelei tahograf şi i-a comunicat contul bancar în care să depună „şpaga“, banii fiind viraţi în aceeaşi zi. Ulterior, văzând că a dat banii şi nu i-a fost eliberată cartela tahograf, denunţătorul l-a sunat pe inspector, care i-a mai cerut 280 de lei (bani care i-au fost viraţi în contul deja ştiut), iar două zile mai târziu, pe 16 ianuarie, Bărbulescu i-a cerut încă 500 de lei, de această dată banii fiindu-i daţi în mână, chiar în sediul ARR Bucureşti, de sora denunţătorului. Abia pe 23 ianuarie denunţătorul a reuşit să obţină cartela tahograf. Cel de-al doilea denunţător a declarat că a depus o cerere de eliberare a cartelei tahograf la sediul ARR Dolj pe 27 decembrie 2012, însă, văzând că nu îi este eliberată în termenul legal, pe 25 ianuarie 2013 s-a prezentat la sediul ARR Dolj, unde a fost sfătuit să ia legătura cu un anume Bărbulescu, care l-ar putea ajuta. Inspectorul bucureştean i-a cerut 500 de lei pentru urgentarea eliberării documentului, bani pe care i-a virat în contul bancar.

Flagrant realizat chiar lângă serviciul funcţionarului

În baza plângerilor depuse de cei doi craioveni, dar şi a informaţiilor obţinute din interceptările telefonice, prin care s-a stabilit că inspectorul ceruse sume de bani de la diferite persoane din mai multe judeţe, au fost introduşi doi investigatori sub acoperire în cauză. Aceştia au luat legătura cu Bărbulescu, şi-au spus „păsurile”, au primit numărul contului, în care au depus jumătate din suma cerută de Bărbulescu, respectiv 1.000 de lei. Cu privire la restul de 1.000, au căzut la înţelegere să-i dea direct inspectorului, susţinând că au drum prin Bucureşti. Astfel, pe 4 februarie anchetatorii craioveni au ajuns în Bucureşti, lângă sediul ARR, de unde l-au „săltat” pe inspector imediat ce a încasat cei 1.000 de lei, marcaţi criminalistic anterior.

Ca să scape, Bărbulescu a declarat în timpul audierii că, deşi cerea bani pentru eliberarea cartelelor tahograf, el nu avea atribuţii pe această linie, ci se ocupa doar de procesarea datelor pentru eliberarea atestatelor profesionale. Potrivit procurorilor, declaraţiile sale nu sunt reale: „din adresa cu nr. 3293 din 02.04.2013 emisă de ARR Bucureşti, potrivit fişei postului inculpatului, acesta era referent treapta I în cadrul serviciului cartelei tahograf şi avea ca atribuţii întocmirea diferitelor rapoarte privind intrările şi ieşirile cartelelor tahograf şi certificatelor de pregătire profesională (atestate), precum şi înregistrarea cererilor pentru eliberarea cartelelor tahograf şi a certificatelor de pregătire profesională. (…) Astfel, din aceste precizări, rezultă neechivoc faptul că inculpatul avea atribuţii în eliberarea acestor documente pentru care pretindea de la beneficiari diverse sume de bani”, după cum se arată în rechizitoriu.