Muzicianul va prezenta aici compozițiile proprii, dar și cântecele Mariei Tănase
S-a născut în România, dar și-a făcut studiile la renumite școli de muzică din Ierusalim, New York și Londra, oraș în care s-a și stabilit, iar astăzi este considerat unul dintre cei mai vizionari violoniști contemporani și un prolific compozitor. Cvartetul pe care l-a înființat încă din 1987 a colaborat cu muzicienii principali ai avangardei britanice, iar datorită succesului la public și a manierei neconvenționale de prezentare a muzicii a fost ales pentru a cânta în deschiderea turneului Pet Shop Boys din 1989, pe Stadionul Wembley, în fața a 10.000 de persoane. Multe dintre creațiile sale aduc un tribut muzicii balcanice și românești: are în repertoriu lucrări moderne aparținând lui Bela Bartok, iar unul dintre cele mai cunoscute albume ale sale a fost dedicat spiritului Mariei Tănase.
Cu bucuria mărturisită de a avea posibilitatea să își dezvolte cât mai multe proiecte și în România, Alexander Balanescu și a sa vioară care l-a făcut celebru în întreaga lume ajung, pentru prima dată, și la Craiova. Astă-seară, muzicianul susține, începând cu ora 19.00, un extraordinar recital pe scena Filarmonicii „Oltenia”, prilej cu care va interpreta Partita nr. 3 în Mi major, BWV 1006, de Johann Sebastian Bach, dar și două compoziții proprii: Winter Variations și Studies for Miriam. «Vin pentru prima dată la Craiova, iar acest concert solo este… un fel de „scuză” ca să pot să îi întâlnesc pe muzicienii Filarmonicii craiovene», a declarat Balanescu.
„A cânta solo este foarte interesant. Într-un fel e un lux, pentru că nu trebuie să repeți cu colegii, în alt fel e mult mai greu, pentru că nu poți să te ascunzi după nimic, ești „gol” pe scenă! Dar este foarte interesant, pentru că poți să simți cum creezi legătura cu publicul și dacă merge bine. Dacă da, e grozav, dacă nu, nu ai pe cine să dai vina!”, a adăugat acesta. Balanescu spune că publicul va avea o surpriză în ceea ce privește maniera de interpretare a partitei lui Bach, una „mai ieșită din comun”. „Doresc să scot în evidență calitatea de improvizație în muzica sa. Era un mare improvizator și un fel de jazzman al timpului său”, a explicat artistul.
Alexander Balanescu a mărturisit, cu același prilej, că are, împreună cu Filarmonica „Oltenia”, câteva proiecte în acest an: un concert vocal-simfonic, în premieră absolută, în luna mai, și un altul în toamnă. Nu exclude nici un spectacol aici împreună cu cântăreața Ada Milea, în această formulă de duo remarcabil ajungând până acum cu „The Island” / „Insula” în SUA și în mai multe țări din Europa. De asemenea, Alexander Balanescu intenționează să prezinte la Craiova spectacolul multimedia „Maria T” – care dă și titlul unuia dintre albumele sale, lansat în 2005 –, realizat împreună cu artistul Klaus Obermaier și inspirat din melodiile pe care Maria Tănase le-a făcut celebre, dar și din viața și personalitatea acesteia.
Show-ul Cvartetului Balanescu ar putea avea loc în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Festivalului-concurs Național al Interpreților Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”, care va fi organizată la Craiova probabil în luna mai. „Maria Tănase ar trebui să fie mult mai cunoscută în toată lumea. Este una dintre marile voci ale secolului al XX-lea. Este uluitoare aria sa de exprimare, care merge de la cabaret până la operă”, consideră artistul, care crede că un asemenea spectacol este cu atât mai binevenit în România, mai ales la Craiova, în 2013, când se împlinesc 100 de ani de la nașterea și 50 de ani de la moartea Mariei Tănase. Potrivit site-ului oficial al muzicianului, spectacolul „Maria T” urmează să mai fie prezentat, pe 13 aprilie a.c., în Elveția, iar în 5-6 iulie – la Rudolstadt Festival, în Germania.
***
– Un proiect la ArCuB, în București – „Însemnările unui nebun”, de Gogol, spectacol care îmbină teatrul cu muzica, în regia lui Felix Alexa, a cărui premieră a avut loc chiar la începutul acestei luni –, acum un recital pe scena Filarmonicii „Oltenia” din Craiova… Vă „relocați” în România sau este doar o întâmplare fericită că, la acest început de an, câteva dintre proiectele dvs. se concentrează aici?
– Am lucrat, e adevărat, sub auspiciile ArCuB, la o piesă de teatru – „Însemnările unui nebun”, după Gogol. Suntem doi pe scenă, eu și cu Marius Manole, un actor extraordinar… Am avut deja câteva reprezentații, vom mai avea una joia aceasta, iar apoi spectacolul va rămâne în repertoriu. Cât privește Craiova, m-au cucerit ideile domnului Vlad Drăgulescu (n.r. – managerul Filarmonicii „Oltenia”) și de-abia aștept să începem să lucrăm împreună. Ce m-a bucurat pe mine foarte mult a fost faptul că ideile domniei sale au legătură foarte mare cu preocupările mele din ultimii ani, cu ce vreau eu să fac: cum să prezentăm muzica nouă, cum poate să comunice ea într-un mod mult mai direct cu publicul, apoi educația copiilor, care vor fi publicul din viitor. Deci, mi s-a părut așa… ceva care cade din cer! Se potrivesc ideile, iar asta mă bucură foarte mult. Am gândit colaborarea noastră până undeva în toamnă, pentru că doresc să creez o piesă nouă, care să implice muzicienii din orchestra Filarmonicii ca soliști. Vreau să scriu un concert, dar nu unul convențional solo, ci mai mult un concerto grosso.
– Ați mai fost până acum în Craiova? Aveți aici cunoscuți sau prieteni?
– Vin aici pentru prima oară. Am avut câteva concerte, zilele acestea, la București și am întâlnit tineri din Craiova care mi-au spus că de-abia așteaptă să vin să concertez la ei acasă… De fapt, vin de data asta ca să-i întâlnesc pe muzicienii Filarmonicii „Oltenia”. Ce știu eu este doar ce mi-a povestit dl Drăgulescu și am aflat că din partea lor există dorința de a lucra, de a „explora” noi aventuri. Într-un fel, acest concert solo este… un fel de „scuză” ca să pot să îi întâlnesc pe muzicieni și ca ei să mă cunoască pe mine și să vadă ce fel de muzică fac eu, ce atitudine am ca interpret…
– Sunt aproape 45 de ani de când ați părăsit țara, împreună cu familia dvs., timp în care ați devenit unul dintre cei mai renumiți muzicieni de origine română ai ultimelor decenii. Paradoxul – aș putea spune – face ca în România să nu fiți, totuși, prea cunoscut publicului. Cum de s-a întâmplat asta?
– Eu am plecat din România împreună cu familia mea în 1969 și timp de peste 20 de ani nu am avut dreptul să mă întorc în țară. Dar de când am avut această posibilitate am încercat să fiu din ce în ce mai legat de cultura română și este foarte important pentru mine să lucrez din ce în ce mai mult în România. Muzica mea – compoziția și interpretarea – au rădăcini în muzica românească. Și de aceea mă bucur foarte mult că anul acesta cumva toate lucrurile se leagă și am posibilitatea să lucrez din ce în ce mai mult în țară. Am dezvoltat aici un proiect în lumea teatrului, s-a ivit această colaborare cu Filarmonica „Oltenia”… Pentru mine sunt foarte emoționante aceste lucruri care acum încep să se lege și îmi oferă posibilitatea să lucrez în România mai mult.
– Dintre artiștii români ați avut o reușită colaborare cu Ada Milea – actriță, compozitor și interpret –, proiectele realizate împreună fiind prezentate în SUA și în Europa, la un moment dat și într-un turneu în România – mă refer la spectacolul „The Island” / „Insula”. Din păcate, n-ați ajuns niciodată la Craiova – nici cu Ada Milea și, e adevărat, nici singur… Pe dvs. publicul are ocazia de a vă asculta acum. Dar în acest duo remarcabil?
– Mai mult am mers prin Ardeal cu spectacolele din cadrul turneului cu Ada Milea… Cu siguranță vom ajunge și la Craiova! Este o colaborare care mi-a adus foarte mult în viață. Am început să învăț, cu ajutorul Adei, cum să lucrez muzica și textul împreună. Și asta dezvolt acum, lucrez foarte mult în teatru. Și mă interesează foarte mult combinația dintre text și muzică, cum trebuie lucrat cu muzica, care să susțină textul, să nu fie un acompaniament, ci la același nivel de importanță, dar să nu fie în conflict cu textul, în același timp. E foarte interesant… Chiar în ultimele zile am avut ocazia să cânt cu Ada, din nou, la București. A lucra împreună este extraordinar, dezvoltăm proiecte noi…
– Apropo de artiștii români… Muzica Mariei Tănase, reorchestrată într-un proiect original, a fost prezentată de Cvartetul Balanescu în cadrul unor extraordinare spectacole multimedia, inspirate din melodiile pe care artista le-a făcut celebre, dar și din viața și personalitatea sa. Ce v-a determinat să realizați un asemenea proiect?
– Muzica tradițională stă la rădăcina muzicii mele. Mai întâi am lucrat la albumul „Luminița”, în care m-am inspirat din muzica folclorică. După câțiva ani am căutat o altă sursă de inspirație și mi-am adus aminte din copilărie ce mult am fost impresionat de cântecele Mariei Tănase și de personalitatea ei. Am făcut cercetări despre imprimările pe care le-a lăsat și despre viața ei, iar rezultatul a fost acest spectacol multimedia și acest album. Am colaborat cu un mare artist, Klaus Obermaier. Am căutat filme la arhiva de la Buftea, am găsit niște lucruri foarte frumoase, pe care el le-a transformat… Câteodată merge de la concret la abstract, câteodată invers… Klaus iubește foarte mult România și s-a inspirat de aici, iubește folclorul, portul popular.
– V-ați gândit să îl reluați și pentru publicul românesc, poate chiar pentru cel craiovean, având în vedere că memoria Mariei Tănase este păstrată aici la loc de cinste, inclusiv printr-un festival de tradiție care îi poartă numele? Prima ediție era organizată chiar în anul în care dvs. emigrați în Israel, 1969, iar cea de-a XXII-a urmează să aibă loc în această primăvară…
– Chiar plănuiam să prezentăm acest spectacol în România, pentru că anul acesta sunt aniversarea nașterii și comemorarea morții Mariei Tănase. Avem posibilitatea să-l aducem pe scena Teatrului Național din București și ne-am gândit să-l prezentăm și la Craiova. Eu iubesc atât acest om, acest artist… Maria Tănase este cunoscută în Franța, dar ar trebui să fie mult mai cunoscută în toată lumea, mai ales în țările care folosesc engleza. Este una dintre marile voci ale secolului al XX-lea. Este uluitoare aria sa de exprimare, care merge de la cabaret până la operă. Avea așa o tehnică vocală extraordinară că nu îți dai seama niciodată de ea! O iubesc foarte mult și țin să prezentăm în acest an în România spectacolul nostru „Maria T”.
Reputatul compozitor și violonist de avangardă Alexander Balanescu s-a născut la București, în 1954, iar în 1969 a plecat din România, împreună cu familia, emigrând în Israel. Doi ani mai târziu şi-a stabilit reşedinţa în Marea Britanie, la Londra, unde trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea în prezent. Și-a continuat pregătirea de specialitate la Rubin Academy of Music din Ierusalim (cu prof. Yair Kless), Trinity College of Music din Londra (cu prof. Béla Katona), în 1979 absolvind cursurile prestigioasei Julliard School of Music din New York (cu prof. Dorothy Delay). Ulterior, s-a perfecţionat la cursurile de măiestrie artistică susţinute de Pinchas Zukerman, Itzhak Perlman, Felix Galimir şi Robert Mann.
În perioada 1983-1987 a fost membru al Cvartetului britanic „Arditti”, alături de care a susţinut recitaluri şi concerte cu un repertoriu preponderent clasic. În 1987 a fondat propria sa formaţie muzicală, Balanescu Quartet (alături de Clare Connors – vioară, Bill Hawkes – violă şi Nick Price – violoncel), devenind celebru pe plan internaţional datorită originalităţii compoziţiilor sale şi stilului interpretativ. De altfel, muzica promovată de cvartet se remarcă printr-o deosebită deschidere către genuri extrem de diferite, îmbinate într-un mod eclectic inedit, dar nu mai puţin accesibil publicului larg. Balanescu Quartet a realizat mai multe albume de studio (Alexander Balanescu a compus, printre altele, muzica de film pentru producţia regizorului american Philip Haas, „Angels and Insects”, 1995, dar şi pentru pelicula regizorului român Cătălin Mitulescu, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, 2006). De-a lungul timpului, s-a impus în mediile artistice ca un muzician postmodern de fuziune şi ca „artist interdisciplinar” nonconformist (compozitor, improvizator, violonist virtuoz), colaborând cu artişti renumiţi din diferite domenii de creaţie: John Lurie, Kate Bush, Pet Shop Boys, Michael Nyman, Andy Sheppard, Carla Bley, Gavin Bryars, Keith Tippett, Rabih Abou Khalil, Ada Milea.
În anii ’80, Alexander Balanescu a interpretat (împreună cu „Michael Nyman” Band) coloanele sonore ale filmelor renumitului regizor britanic Peter Greenaway, iar în anii ’90 a semnat coloane sonore pentru mai multe filme de lungmetraj şi documentare TV, dintre care se distinge un documentar BBC dedicat dansatorului rus Rudolf Nureyev. În aceeaşi perioadă, a compus muzică pentru diferite companii de dans contemporan din Marea Britanie şi Italia. Cu totul remarcabilă rămâne însă disponibilitatea artistului de a se adapta unor stiluri muzicale variate, de la cele specifice unor muzicieni de factură clasică (sau contemporan-cultă), precum Philip Glass, Michael Nyman, Gavin Bryars, John Cage sau Kevin Volans, până la maniera de exprimare caracteristică unor exponenţi ai jazz-ului modern şi experimental (John Surman, Lew Soloff, John Zorn, Paul Rogers, Carla Bley), interpreţi de muzică pop (Kate Bush, Pet Shop Boys) sau formaţii care s-au ilustrat în genul techno de avangardă (Kraftwerk, Deep Forest, Goldfrapp, Spiritualised). În anul 2005, alături de cvartetul său a prezentat la Bucureşti spectacolul „Maria T”, inspirat din muzica Mariei Tănase. Ca solist sau împreună cu cvartetul, violonistul Alexander Balanescu a participat la numeroase festivaluri internaţionale, susţinând recitaluri şi concerte în diferite centre culturale din Europa şi Australia, în Japonia şi în SUA.
Vlad Drăgulescu, managerul Filarmonicii „Oltenia”:
«Pentru mine a fost un moment foarte emoționant să îl întâlnesc pe dl Alexander Balanescu. Acesta este doar un prim contact pe care îl avem cu domnia sa, urmând ca pe viitor să existe niște colaborări ceva mai mari și de o durată mai lungă. Avem împreună câteva proiecte, unele adresate copiilor, altele îndreptate către muzica contemporană, către posibilitățile de a găsi noi variante de exprimare muzicală. Toate vor purta amprenta domnului Balanescu… Să sperăm că posibilitățile o să se dezvolte din ce în ce mai mult și colaborarea noastră să nască și mai multe proiecte, și mai complexe, care să ne pună acolo unde trebuie să fim, în eșichierul filarmonicilor».
„Pentru mine, Enescu este cel mai mare geniu muzical, după Mozart”
«Din păcate, Enescu nu este cântat destul peste hotare. Cel puțin în Anglia, unde locuiesc eu… Muzica lui e considerată dificilă. Ceea ce nu cred că e adevărat. Pur și simplu cred că muzica lui Enescu nu este bine susținută. Enescu are încă renume mai mult pentru interpretare decât pentru compozițiile lui. Și asta mă doare foarte mult. Pentru mine, Enescu este geniul muzical cel mai mare, după Mozart. A fost absolut uluitor ca muzician, fiind un mare, mare violonist, un foarte bun dirijor, un mare profesor, foarte bun pianist și un mare compozitor. Și nu este destul de cunoscut. Acum am în curs de dezvoltare niște proiecte inspirate de Enescu și despre Enescu – am un proiect de operă despre viața lui…». (Alexander Balanescu)
„Modelele mele sunt George Enescu și Bela Bartok”
«Pentru mine, muzica tradițională este esențială ca sursă de inspirație. Modelele mele, eroii mei sunt Enescu, Bartok și Stravinski. Mai ales George Enescu și Bela Bartok, ei sunt compozitori care au studiat muzica folclorică, și-au însușit acest limbaj, l-au filtrat prin experiența lor și au creat un limbaj foarte personal și unic. Și asta este, de fapt, ceea ce îmi doresc să fac și eu…». (Alexander Balanescu)
