Preşedintele Camerei Deputaţilor a României, Valeriu Zgonea, a acordat cotidianului „Cuvântul Libertăţii” un interviu în care a vorbit deschis despre priorităţile legislative ale anului 2013, Statutul parlamentarilor, „superimunitate”, schimbarea Constituţiei şi a legii referendumului, dar şi despre cum va ajuta judeţul Dolj din această înaltă funcţie în care a fost ales de deputaţi.
– Domnule preşedinte Valeriu Zgonea, anul 2013 a început „în forţă” pentru Parlament, în general, și Camera Deputaţilor, în special, cu o agendă nu încărcată, cât epuizantă pentru dumneavoastră. De la probleme de cazare a parlamentarilor, mai numeroşi ca niciodată, la probleme organizatorice de tot felul. Şi mai mult cele generate de raportul MCV. Vă descurcaţi?
– Sigur, sunt foarte multe probleme aflate în dezbatere şi în atenţia opiniei publice, iar ceea ce îmi doresc în această legislatură este să creştem rolul Parlamentului şi încrederea cetăţenilor în Parlament. Îmi doresc să avem în Parlament dezbateri de substanţă pentru viitorul României. Trebuie să continuăm proiectele pe care le-am început în legislatura trecută, mă refer la Codul de conduită pentru parlamentari, la consolidarea parteneriatului cu societatea civilă, dar şi la creşterea rolului pe care diplomaţia parlamentară îl joacă în relaţiile externe ale statului român. Aşa cum ştiţi, sunt probleme legate de buget, pentru că avem aceleaşi resurse financiare alocate pentru un număr mai mare de parlamentari şi trebuie să facem economii. Avem 78 de parlamentari în plus, dar acelaşi buget ca anul trecut. A trebuit să găsim soluţii pentru a reduce cheltuielile parlamentarilor. Astfel, de-acum înainte parlamentarii nu vor mai avea cazare asigurată în Bucureşti, vor trebuie să îşi repare singuri maşinile pe care le primesc de la Parlament şi vor primi mai puţini bani de benzină. De asemenea, am tăiat diurna pentru activitatea în teritoriu în cazul parlamentarilor care locuiesc în judeţele în care au fost aleşi şi am redus-o pentru ceilalţi, am limitat zborurile gratuite şi deplasările în străinătate strict la cele care sunt de interes naţional. S-au adunat, astfel, economii de milioane de lei.
Pentru prima oară, în ultimii ani, Parlamentul şi Guvernul sunt primele instituţii care strâng cureaua. Eu cred că este un gest normal, de bun simţ faţă de milioane de români care au înfruntat criza economică, care au făcut mari sacrificii şi ale căror speranţe într-un viitor mai bun se leagă şi de activitatea Parlamentului.
Reducerea cheltuielilor reprezintă doar un prim pas în cadrul reformei parlamentare pe care ne-am propus să o facem. Am făcut modificări la Statutul deputaţilor şi al senatorilor, am prevăzut proceduri clare şi sancţiuni stricte în cazul conflictelor de interese, a incompatibilităţilor şi a imunităţii. Ne-am consultat cu Agenţia Naţională de Integritate şi cu partenerii noştri din Comisia Europeană. Pentru prima dată de la intrarea în Uniunea Europeană, activitatea Parlamentului a fost apreciată la Bruxelles.
Acum ne propunem să adoptăm şi un Cod de conduită pentru parlamentari, care să definească comportamentul, atitudinea şi care să fie introdus în Regulamentul Camerei Deputaţilor. În acest cod trebuie să fie cuprinse şi sancţiuni înăsprite pentru parlamentarii care votează multiplu şi pentru cei care absentează de la lucrări.
„Preşedintele face doar un joc de imagine”
– Statutul parlamentarilor a fost returnat de Preşedinţia României pentru reexaminare. Care este situaţia în acest moment?
– Traian Băsescu a retrimis Statutul în Parlament pentru nişte virgule, făcând un joc politic şi nimic mai mult. Din păcate, gestul său nu face altceva decât să întârzie reforma Parlamentului şi reducerea cheltuielilor pentru parlamentari. Eu am încercat să previn acest lucru şi i-am trimis preşedintelui proiectul de modificare a Statutului înainte să devină lege. I l-am trimis tocmai pentru ca, dacă avea observaţii, să ni le spună înainte să votăm legea astfel încât să putem armoniza poziţiile celor două instituţii. În orice ţară civilizată din această lume, instituţii precum Parlamentul şi Preşedinţia lucrează împreună pentru interesul cetăţenilor, iar mie mi se pare normal să avem această atitudine şi în România. Ca de obicei însă, Traian Băsescu a ales confruntarea politică în locul dialogului. Aşa că ne-am consultat din nou cu ANI, am vorbit şi la Bruxelles, am făcut modificările necesare, chiar dacă ele sunt de formă şi nu de fond. Am făcut toate aceste lucruri pentru a avea cât mai repede un Statut al deputaţilor şi senatorilor acceptat de toată lumea. Din păcate, o parte din colegii mei s-au opus acestei ultime propuneri, iar acum Statutul este din nou în dezbatere la Comisia de specialitate din Parlament. Nu vreau să cred că este vorba de rea intenţie sau că unii colegi doresc să îşi păstreze în continuare toate privilegiile şi nu îi interesează de angajamentele pe care le-au luat în faţa oamenilor pe 9 decembrie. Dar avertizez că toţi cei care împiedică adoptarea Statutului, atât cei din Parlament, cât şi cei de la Palatul Cotroceni, nu fac altceva decât să împiedice reformarea acestei instituţii. Sper doar că a fost vorba de o problemă de comunicare şi că în cel mai scurt timp vom putea să venim din nou în plen cu acest Statut.
Nu există nici o „superimunitate”
– S-a tot vorbit despre „superimunitatea” parlamentară. Obiecţiile preşedintelui au vreo susţinere?
– Obiecţiile preşedintelui sunt inexistente pe fond. Nu avea nici un motiv să ceară reexaminarea Statutului. Este evident că preşedintele face, aşa cum vă spuneam, doar un joc de imagine, un joc politic. Mă aşteptam la o motivaţie mai solidă. Mai mult, trei din cele patru argumente invocate de Traian Băsescu au fost deja îndeplinite, iar al patrulea argument e unul de nuanţă, care nu afectează pe fond Statutul. Jocul său de imagine poate avea însă consecinţe în problema bugetului. Dacă nu se modifică Statutul, există riscul să nu putem lua toate acele măsuri menite să reducă costurile sau măcar să le menţină în limite rezonabile.
De exemplu, la punctul 4 ne recomandă să discutăm cu ANI şi Ministerul Public pentru a lua aceste măsuri, ceea ce am făcut. Ne recomandă să discutăm şi cu celelalte instituţii abilitate, adică Preşedinţia statului. Iată că am făcut acest lucru şi ne recomandă să mai facem o dată. Ne recomandă să discutăm cu organizaţiile neguvernamentale cu care am avut un dialog şi face trimitere către două texte din fostul text al Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe care noi le-am îndeplinit. Ni se recomandă să mergem către implementarea Codului de conduită, ceea ce înseamnă că paşii pe care i-am făcut sunt paşi normali, corecţi.
Vreau să mai subliniez un lucru important: Statutul – aşa cum a fost el modificat – nu creează privilegii parlamentarilor. S-au interpretat lucrurile greşit. Nu există nici o „superimunitate”. Modificările pe care le-am făcut sunt în concordanţă cu cele mai aspre sancţiuni pe care le au parlamentele naţionale în Europa.
– Ne puteţi spune în câteva cuvinte care sunt modificările pe care le-aţi adus la Statut cu privire la incompatibilitate, conflict de interese şi imunitate?
– Trebuie spus de la început că modificările Statutului nu aduc nici o întărire a imunităţii parlamentare. Ele nu fac altceva decât să clarifice procedurile care trebuie urmate în cazul reţinerii, arestării sau percheziţiei unui parlamentar.
Practic, am adăugat legii vechi o frază în care spunem ce trebuie să conţină cererea pe care ministrul Justiţiei o înaintează Camerei Deputaţilor sau Senatului atunci când un parlamentar este arestat, reţinut sau este supus unei percheziţii. Şi este vorba aici despre o motivaţie a hotărârii din partea ministrului Justiţiei, nu de probe sau de extrase din dosarul de urmărire penală. Rolul Parlamentului este acela de a asigura respectarea Constituţiei şi a procedurilor, nu de a pre-judeca o faptă penală.
În ceea ce priveşte starea de incompatibilitate, modificările aduse Statutului au urmărit două lucruri: stabilirea cazurilor de încetare a mandatului de deputat sau de senator ca urmare a constatării unei stări de incompatibilitate şi reglementarea procedurii aplicabilă situaţiilor în care se constată existenţa unei asemenea stări. Aceste modificări erau necesare pentru a armoniza reglementările din Statut cu prevederile legii de funcţionare şi organizare ANI. De altfel, toate modificările Statutului au fost realizate în cooperare cu ANI, astfel încât să putem preveni pe viitor interpretările contradictorii sau necesitatea de a merge în justiţie pentru soluţionarea divergenţelor.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, reglementările actuale nu prevedeau o definiţie clară a ceea ce presupune conflictul de interese şi nici nu era prevăzută o sancţiune clară pentru deputatul sau senatorul care se regăsea într-o astfel de situaţie. Astfel, modificările şi completările la Statutul deputaţilor şi al senatorilor reglementează inclusiv sancţiunea aplicabilă deputatului sau senatorului aflat în conflict de interese constatat prin raportul ANI. Sancţiunea constă în interzicerea participării la lucrările Camerei pe o perioadă de cel mult șase luni, în care deputatul sau senatorul în cauză nu va beneficia de drepturile băneşti şi materiale aferente.
Obiectivele noastre în modificarea Statutului nu au fost pentru nici un moment întărirea imunităţii parlamentarilor. Am vrut să reducem cheltuielile deputaţilor şi senatorilor şi să creştem eficienţa şi transparenţa în activitatea legislativă. Şi eu cred că noul Statut al parlamentarilor reflectă foarte bine obiectivele pe care ni le-am propus.
„Mă voi bate pentru judeţul Dolj, un județ care a fost nedreptăţit în ultimii ani la capitolul finanţări”
– Sunteţi parlamentar de Dolj. La al patrulea mandat, sperăm să nu greşim… Vă trădează deja unele fire de păr încărunţite. Pe ce planuri opinaţi că puteţi ajuta Doljul sau mai exact îi puteţi face pe doljeni să se bucure că vă avem în înalta demnitate? Nu ştiu dacă v-aţi gândit până acum, dar Doljul, de la universitarul Ovidiu Gherman, fost preşedinte al Senatului (în legislatura 1992-1996), n-a avut niciodată un parlamentar de-al său într-o asemenea demnitate. Cu alte cuvinte, există şi aşteptări mari de la dumneavoastră…
– Pot să vă garantez că îmi voi îndeplini cu responsabilitate toate atribuţiile ce-mi revin în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi voi face tot posibilul să adoptăm cele mai bune legi pentru cetăţeni. Una dintre priorităţile mele este creşterea nivelului de încredere în Parlament, pentru că Parlamentul reprezintă poporul.
Vă asigur că voi face tot ce îmi stă în putere pentru binele oamenilor din Dolj, pentru dezvoltarea judeţului nostru şi a întregii regiuni. Ştiu foarte bine care sunt proiectele necesare, ştiu care sunt speranţele şi aspiraţiile îndreptăţite ale oamenilor de aici. Sunt craiovean, aici am crescut, am învăţat, aici sunt acasă.
Mă voi bate pentru judeţul Dolj, un judeţ care a fost nedreptăţit în ultimii ani la capitolul finanţări. Avem nevoie de o autostradă, un proiect despre care s-a mai vorbit şi pe care va trebui să-l transformăm în realitate în următorii patru ani. Alături de Aeroportul Craiova, un proiect ambiţios al preşedintelui Ion Prioteasa, o autostradă ar aduce în Dolj mulţi investitori, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea veniturilor judeţului. Avem nevoie de un spital regional la Craiova, un spital la standarde moderne, pentru oamenii din întreaga Oltenie. Sunt proiecte pentru care mă voi bate să obţinem finanţare.
– Care sunt marile priorităţi legislative ale anului 2013?
– Prioritatea zero a fost adoptarea bugetului pe 2013. Urmează Codul de conduită despre care aminteam. Apoi avem în vedere proiecte importante precum adoptarea unei noi legi electorale, reorganizarea administrativ-teritorială şi, nu în cele din urmă, revizuirea Constituţiei.
Lucrăm în prezent la un proiect de modificare a Legii Fundamentale, ce vizează clarificarea atribuţiilor preşedintelui şi ale Guvernului, dar şi întărirea rolului Parlamentului. Vom constitui un forum constituţional în cadrul căruia vor fi consultaţi toţi oamenii de valoare şi vom forma o comisie specială comună în Parlament. Forumul va lucra pentru a colecta şi dezbate toate propunerile, inclusiv cele care vor veni de la instituţia prezidenţială, de la Guvern, profesorii de specialitate, iar totul se va aduna la comisia specială comună pentru revizuirea Constituţiei. Vom ţine cont şi de recomandările Comisiei de la Veneţia în această privinţă.
Trebuie să modificăm şi legea referendumului, trebuie să venim pe o variantă europeană. Fie îl eliminăm, fie punem un prag minim de participare. Va trebui să avem un singur tip de cvorum pentru toate tipurile de referendum. Experienţa mea arată că modelul european cu o treime din corpul electoral este cea mai bună soluţie.
– Parlament unicameral?
– Noi vom pleda pentru un Legislativ bicameral, dar cu atribuţii diferite. Astfel, Camera Deputaţilor va fi formată de aproximativ 300 de membri şi va avea un rol mai activ de decizie, în timp ce Senatul va fi reprezentantul regiunilor.
„USL rămâne unită”
– S-au împlinit doi ani de la formarea USL. În acest răstimp, s-a vorbit constant despre ruperea USL-ului. Cum se prezintă azi USL şi ce au însemnat pentru dvs. aceşti doi ani?
– Au fost doi ani grei. Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că adversarii noştri politici nu au motive de bucurie. Le dau o veste: USL rămâne unită. Bilanţul acestor doi ani ne încurajează să mergem mai departe împreună. Am reuşit ca din opoziţie să ajungem la guvernare, să dăm jos puterea portocalie. Am câştigat detaşat alegerile locale, alegerile parlamentare, urmează să le câştigăm şi pe cele prezidenţiale. Scopul nu este puterea în sine, ci de a aduce această ţară pe drumul pe care îl merită. Ne-am ţinut de cuvânt şi ne-am respectat principalele promisiuni făcute când eram în opoziţie: am reîntregit salariile, am indexat pensiile, iar în curând vor urma reducerea TVA la alimente şi reducerea CAS.
România are nevoie în acest moment de o Uniunea puternică, de o majoritate stabilă şi de linişte pe scena politică. Trebuie să lăsăm deoparte dezbaterile sterile, politicianiste, şi să trecem cu toţii la treabă, să punem pe primul loc interesul României şi al românilor. Trebuie să luptăm pentru renaşterea României, pentru reaşezarea ţării noastre pe harta Europei şi a lumii. Am mai spus acest lucru: în următorii ani, se va da o bătălie pentru viitorul României, iar pentru a câştiga această bătălie trebuie să ne asumăm responsabilităţi şi să ne întoarcem cu adevărat la valori şi idealuri în care credem cu toţii.
