2025 nu va fi un magazin de dulciuri!

2024 se încheie, astăzi, şi ne spune „bun rămas!”. A fost anul… urnelor –India, UE, SUA, Regatul Unit, Franţa, România, Iran, Georgia, Rusia, Indonezia, Japonia- Olimpiadei de vară şi al războaielor din Ucraina şi Orientul Mijlociu, încă neîncheiate, cu un cortegiu de consecinţe nefaste, resimţite din plin. Elita tradiţională occidentală a fost zguduită de alegerile din SUA şi replicile încă nu s-au stins. Conform analiştilor liberal-progresişi, nu doar un candidat slab, dacă nu extrem de slab, Kamala Harris a pierdut, ci democraţia însăşi. Interesant, în această logică, nu Donald Trump a câştigat, ci mila a circa 77 milioane de alegători. O atitudine ce atestă o derută, o profundă criză de logică, în care a plonjat întreaga lume occidentală. Alegătorii au fost mai interesaţi, dacă nu seduşi, de problemele migraţiei, inflaţiei, oprirea războiului din Ucraina, extrem de costisitor, şi nu de impunerea unor valori (LGBT, transgender) pe care le-au respins. Claritatea alegerii a evitat sau amânat o sursă majoră de pericol. Pragmaticul Donald Trump se arată mult mai pregătit să guverneze, decât în 2016. Va lansa un atac nemaivăzut asupra deceniilor de consens guvernamental, de la informaţii la armată, de la politica externă la politica de imigraţie. Toată această resetare va fi resimţită şi în Europa şi încă pe deplin. Contextul economic european complicat sună oricum neliniştitor. Într-un asemenea moment, care coincide cu intrarea într-un an nou, celebra „ordonanţă trenuleţ” adoptată de guvern, impusă cu scopul economisirii a 30 miliarde lei, la buget, prevede un ansamblu de măsuri de austeritate, care deşi nu menţionează şi majorări de taxe şi impozite, nu le exclude şi probabil că după alegerile prezidenţiale (martie – aprilie 2025) ne putem aştepta şi la aşa ceva. Sunt şi momente când… „vaca nu mai dă lapte”. Întregul sistem politic din România este pus la îndoială, trecută cu vederea aderarea deplină la spaţiul Schengen, îndelung aşteptată. Statul e obez. Deja agenţiile de rating au schimbat perspectiva privind România, de la „stabil” la „negativ”, iar de aici mai este un pas până la scăderea ratingului de ţară. Anul viitor, când necesarul de finanţare este cuprins între 250-300 miliarde lei, vom plăti în plus, faţă de dobânzile pe care ar fi trebuit să le plătim, încă 1,5-3 miliarde lei, adică 300-500 milioane euro. În plus datoria publică va fi augmentată mult mai repede decât previziunile şi ne vom izbi de un zid cu toate consecinţele de rigoare. Ordonanţa „trenuleţ”, una a austerităţii, va duce şi la creşterea inflaţiei: va urma scăderea consumului, a încasărilor la buget şi în final o scădere economică accentuând deficitul bugetar. Proiectele publice de investiţii vor intra sub semnul întrebării. Pensiile şi salariile rămân îngheţate. Un ansambul de măsuri nepopulare („în acest mandat nu am de gând să fiu popular”, cum spunea Marcel Ciolacu) va genera negreşit mişcări sociale şi deja sindicaliştii fac vocalize pentru ceea ce va urma, pe fondul unor turbulenţe politice. Efectul pervers asupra alegătorilor, în contextul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, îi poate îndemna pe aceştia spre oferta suveranistă, în ofensivă vizibilă, nu numai la noi. Guvernul încearcă o altă viziune asupra finanţelor, o alchimie bugetară, cu politici economice încă neanunţate integral. Nimeni nu mai face referire la ajutorul consistent (62 miliarde lei) acordat Ucrainei în 2023, continuat în 2024. Aşadar, anul care vine nu va fi un magazin de dulciuri. La sfârşitul lui 2024, conform tradiţiei, nu putem decât să vă urăm, celor care ne urmăriţi statornic, „La Mulţi Ani!”. Să ne vedem cu bine în anul care vine!