Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, după un an plin de realizări în plan administrativ, va întâmpina Anul Nou într-un mediu cald, familial, alături de cele două surori, dar în mod deosebit alături de nepoţica sa, Ana Natalia, de doi anişori şi jumătate, cu care are o relaţie specială. „Ţine foarte mult la mine şi îmi spune ceea ce nu îmi spune multă lume: «iubitul meu, bunicul meu, eşti cel mai frumos bunic din lume!»”, ne-a mărturisit şeful administraţiei doljene, extrem de emoţionat.
R : Domnule preşedinte, Ion Prioteasa, cum a fost anul 2016 pentru judeţul Dolj?
I.P : Din punct de vedere al investiţiilor, anul 2016, a fost un an bun. Ne-au reuşit foarte multe proiecte, pe care ni le-am propus. Şi sigur s-a creat premiza ca proiectele care nu au putut fi finalizate într-un an să continue şi în anul viitor. Dacă ar fi să ne uităm la partea plină a paharului, investiţia noastră de suflet ma fost, şi în 2016, modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova, cu o investiţie de 24 milioane de euro şi cu alte milioane de euro din bugetul Consiliului Judeţean. Practic, se finalizează foarte frumos şi devine unul dintre cele mai mari şi moderne aeroporturi din ţară. S-a depăşit pragul de 200.000 de pasageri şi recunoaştem că nu ne-am gândit că vom ajunge la acest stadiu. În momentul în care au fost făcute noi anunţuri în legătură cu noi destinaţii, am intrat într-o nouă fază. Şi anume, dintr-un calcul scurt, au rezultat câte 300-400 de pasageri care vor pleca la aceeaşi oră şi din acelaşi loc. În acest context, una dintre primele investiţii creionate pentru anul viitor va fi realizarea unui nou terminal de plecări şi a unui nou terminal de sosiri. Aici, spaţiul era mai puţin atractiv şi este clar că trebuie să ne extindem şi, în zona respectivă, să mai facem un etaj, fiind multe firme care operează pe aeroport şi de la care se scot venituri. În continuare, suntem obligaţi să mai facem şi o altă parcare.
R : Lucrurile sunt în continuă mişcare acolo. Ce mai intenţionaţi să proiectaţi pentru perioada următoare?
I.P : Tot în această zonă, am câştigat un proiect transfrontalier pe Interreg, în colaborare cu bulgarii: sunt 6 milioane de euro pe care trebuie să-i împărţim cu vecinii noştri. Vom face o clădire pentru o companie de pompieri, dotată cu maşini speciale, care să intervină şi pentru zona de aeroport, dar şi pentru zona intrustrială din imediata apropiere a aeroportului. Şi, pentru că suntem în jurul aeroportului, nu pot să nu amintesc finalizarea unui alt proiect, a bazei sportive, care a fost făcută tot pe fonduri europene. Vorbim de o investiţie de 4 milioane de euro, care a constat în realizarea de terenuri de fotbal, cu gazon înierbat şi gazon artificial. Investiţia nu are ca grup-ţintă echipele profesioniste, ea se adresează tuturor locuitorilor Craiovei care vor să facă mişcare. Tot în jurul aeroportului avem şi un Parc Industrial, care, după perioada de criză, s-a umplut la capacitatea maximă. Trebuie să menţionăm aici şi prezenţa investitorului turc ETI, de 36 milioane de euro, care s-a dat deja în folosinţă. Şi am trecut la faza a II-a, am deschis un nou Parc Industrial, pe 24 hectare, şi unde începem să investim bani pentru utilităţi şi să închidem perimetrul. Sperăm să avem cât mai multe firme care să vină şi să creeze mai multe locuri de muncă, fiindcă acesta este principalul obiectiv şi principala dorinţă a noastră, clasându-ne, în continuare, pe locuri fruntaşe în clasamentul şomajului.
Un spital regional extrem de necesar
R : Consiliul Judeţean a investit mult în Sănătate…
I.P : Un alt proiect foarte important pentru regiunea noastră este acest spital regional, pentru care Consiliul Judeţean Dolj oferise iniţial un teren, la intrarea în oraş, dar care, din diverse considerente, nu a îndeplinit criteriile solicitate de Comisia Europeană. Deşi, în acest moment, mai sunt multe lucruri de descurcat, eu sunt convins că se vor rezolva şi vom avea un spital regional, pentru că este nevoie de un nou spital regional, fiindcă este multă lume bolnavă în zona de sud a ţării. Şi, pentru că vorbim de sănătate, principala noastră preocupare a fost investiţia în acest domeniu şi cei mai mulţi bani i-am investit aici. Aşadar, vorbim de Spitalul Judeţean, unde am început cu modernizarea pe etaje. Anul viitor, vom termina Clinica de Cardiologie intervenţională. Şi, într-un moment în care nu eram chiar foarte mulţumit de modul cum se derula investiţia, am primit vizita a trei medici cardiologi, iar unul dintre ei mi-a spus că, peste timp, această investiţie va fi cea mai importantă pentru că, odată cu fiecare viaţă salvată, valoarea ei va creşte. Un transport cu elicopterul de la Craiova la Bucureşti ne costă fix cât ne-ar costa tratarea a 19 pacienţi la această clinică. Aşa că va fi un câştig pentru oraş, pentru regiune, când pacienţii vor fi trataţi aici. Şi avem şi avantajul că există o relaţie bună cu conducerea Universităţii de Medicină şi a Spitalului Judeţean. Vom continua şi cu extinderea Urgenţei, de la 800 la 3.600 de metri pătraţi. Sperăm ca şi ambulatoriul să-l finalizăm în 2017. Şi unul din proiectele la care ne gândim este de reabilitare a Clinicii de Oncologie, prin realizarea unor clădiri anexe, în dreapa şi în stânga imobilului existent. Ţinta noastră finală este realizarea, peste ani, a unui Institut Oncologic la Craiova, pentru că, aici, vin să se trateze oameni şi din judeţul Dâmboviţa.
R : Este şi ceva ce nu a mers anul acesta?
I.P : Dar cum nu putem să avem numai realizări, anul 2016 rămâne şi cu un gol, şi anume o investiţie blocată la Centrul Internaţional Brâncuşi. Şi asta pentru că firma care a câştigat licitaţia a avut şi câteva probleme de ordin organizatoric, fuzionând cu o altă firmă, dar nici nu s-a descurcat cu acest proiect. A fost, practic, depăşită de acest proiect. Este vorba de o firmă italiană, care nu a fost capabilă să cheltuiască banii. Este, efeciv, de neconceput. Am văzut lucrări blocate din lipsă de finanţare, dar nu am văzut lucrări care nu pot continua, deşi au banii pe masă.
R :Ce este de făcut?
I.P : În acest moment, noi am închis afacerea cu ei, i-am notificat că nu mai continuăm cu ei şi vom scoate, din nou, proiectul la licitaţie.
Academicienii şi-au adus bibliotecile la Craiova
R : Şi să continuăm cu muzeele …
I.P : În februarie, terminăm cu expoziţia de bază din Muzeul Olteniei. Iar în legătură cu Muzeul de Artă, pot să spun cu mândrie că nu există delegaţie care să ajungă la Craiova şi să nu dorească să viziteze Muzeul de Artă. După ce îl vizitează, oaspeţii noştri spun că este extraordinar, ca este ca la Versailles, ca la Bruges. Cred că este undeva şi vina noastră că nu am reuşit să punem mai bine în evidenţă şi nici ceea ce avem în patrimoniu. Pentru că sunt foarte multe tablouri neexpuse. Chiar într-o discuţie cu conducerea muzeului, am aflat că sunt 5.000 de tablouri pe care nu le-a văzut nimeni niciodată. Adică sunt tablouri făcute de pictori celebri, dar care nu au fost scoasde niciodată în expoziţie. Şi atunci am luat hotărârea ca, pe un teren care ne aparţine, pe strada „Mihail Kogălniceanu”, să facem două săli de expoziţii, care să ţină de muzeu şi unde vom expune cele 5.000 de tablouri.
R : Biblioteca Judeţeană a fost foarte vizibilă, prin multe activităţi…
I.P : Am încheiat, tot cu bulgarii, un proiect pe Programul transfrontalier de 3 milioane de euro, fonduri pe care le-am investit într-un imobil, pe strada „Jieţului”, care ţine de Biblioteca Judeţeană. Şi, desigur, am dotat acest spaţiu cu echipamente de ultimă generaţie în materie de carte. De altfel, Biblioteca Judeţeană a avut realizări bune în 2016. Într-un moment în care lumea se îndepărtează de carte, biblioteca a avut activităţi în fiecare zi. Vorbim de cele două biblioteci donate de academicienii Dinu C. Giurescu şi Dan Berindei, dar şi despre biblioteca din exil, adusă la Craiova şi găzduită într-o sală modernă. Pentru anul viitor, am hotărât să continuăm cu investiţia la Casa Dianu, unde vom face un muzeu al cărţi şi exilului românesc. În plus, vom restaura clădirea respectivă, care este la fel de preţioasă ca şi clădirea Muzeului de Artă.
Liceul de la Bârca…proiect de suflet
R : Cum stăm cu infrastructura în judeţ?
I.P : Avem proiecte interesante şi pe zona de infrastructură. Suntem pregătiţi mai bine anul acesta, pentru că, de la an la an, am învăţat să facem proiecte. Am reuşit, cu mare greutate, să depunem proiectul pentru drumul Craiova-Cetate, care este piesa de rezistenţă a anilor viitori. Sper să ne apucăm şi de drumul Giurgiţa-Afumaţi-Băileşti, până la limita judeţului Mehedinţi, pe un nou program cu finanţare europeană, pe strategia Dunării. Şi alte drumuri pe care preconizăm să le mai facem sunt de la Valea Stanciului venind spre Segarcea. Suntem pregătiţi să depunem imediat şi proiectul pentru zona Cârcea, fiind vorba doar de 6 kilometri, care va fi ca o centură ocolitoare. Strategia noastră este să facem investiţii de care să beneficieze cât mai mulţi cetăţeni.
R : S-a vorbit, la un moment dat, de Liceul de la Bârca. Aveţi veşti bune pentru această investiţie care nu a mai continuat?
I.P : Şi pentru că vorbim de investiţii de suflet, ne-am gândit să mergem şi către Liceul de la Bârca. Noi aşteptăm până la rectificarea bugetară de la mijlocul anului viitor şi, dacă până la această rectificare Ministerul Educaţiei nu va face ce trebuie să facă, vom căuta o formulă legală prin care să putem să sprijinim această localitate şi să finalizăm noi investiţia de la acel liceu. Şi asta pentru că am văzut acolo un lucru mai rar, şi anume să se înveţe şi în trei ture. Acolo vin toţi elevii din zona Dunării, este culmea să vrei să înveţi carte şi să nu ai unde.
Natalitatea, cea mai mare problemă a comunităţilor rurale
R : Care este cea mai mare provocare cu care se confruntă, în aceste timpuri, comunităţile rurale?
I.P : Una din îngrijorările mele este natalitatea. De aceea, este principala întrebare pe care o pun când ajung şi stau de vorbă cu primarul localităţii respective. Proiecţia creată este una tristă, şi anume că, în unele localităţi, în urmă 5-10 ani, vor fi localităţi cu doar 20-30 de oameni. Dacă vorbim la modul general de ce au oamenii nevoie în zona rurală, aflăm că, şi astăzi, au nevoie de infrastructură. Au nevoie de drumuri asfaltate, de apă şi canalizare, de civilizaţie. Iar în zonele cu o depopulare accentuată, este nevoie de cămine pentru vârstnici. Ar trebui un program special ca una-două comune să se poată asociată, iar pe baza fondurilor europene sau a fondurilor guvernamentale, să se ridice un cămin de acest fel. Nu atât construirea căminului este costisitoare, cât întreţinerea acestui cămin, precum şi partea cu medicamentele şi hrana. Acum s-a schimbat mentalitatea oamenilor din mediul rural. Înainte era ceva foarte urât, o ruşine, să-ţi duci bătrânul la un azil, acum chiar bătrânii solicită să fie duşi acolo, pentru că au asistenţă medicală, au medicamente, au hrană. Noi concepem aceste cămine pentru vârstnici şi ca pe nişte filtre înaintea spitalelor. Să nu ajungă toţi să aglomereze spitalele judeţene cu pobleme de sănătate ce pot fi rezolvate de cadrele medicale de la căminul respectiv.
R : Răspundeţi şi de spitalele de la Dăbuleni şi Leamna. Sunt preconizate ceva investiţii pentru acestea?
I.P :Noi sutem proprietarii a două spitale – de la Leamna şi Dăbuleni. La Dăbuleni, pentru că este la o distanţă de 80 de kilometri de Craiova, am avut grijă să funcţioneze cu toate secţii, să fie dotat cu tot ceea ce este necesar. În ceea ce priveşte spitalul de la Leamna, vorbim de boli pe care le credeam eradicate, însă apar. Şi am constatat că sunt internaţi şi suferă de această boală oameni de toate categoriile sociale, nu doar oameni ai nimănui. Pentru anul viitor, aşadar, vom avea o altă abordare pentru acest spital. Va trebui să-şi obţină acreditarea şi vom investi bani astfel încât să fie dotat la toate standardele. Se vor investi fonduri europene şi norvegiene şi se vor amenaja un fel de garsoniere pentru acei oameni care sunt nevoiţi să locuiască acolo pentru toată viaţa. Vom dota spitalul cu aparatură de ultimă generaţie, astfel încât pacienţii care sunt internaţi la acest spital şi care sunt suferă şi de alte afecţiuni să nu mai fie plimbaţi şi pe la alte spitale, prin Craiova. Aşadar, şi anul 2017 va fi bogat în investiţii. Pe unele abia le vom începe, pe altele le vom termina. Intenţionăm să ne apucăm şi de stadionul Tineretului.
R : Ce le uraţi doljenilor?
I.P : Multă sănătate! Noi avem cele mai multe voturi în Parlament, dar nu pentru o majoritateNoi avem cele mai multe voturi în Parlament, dar nu pentru o majoritateNoi avem cele mai multe voturi în Parlament, dar nu pentru o majoritateEste cel mai important lucru.
Interviu realizat de MARGA BULUGEAN şi LAURA MOŢÎRLCHE
