Volum tradus din italiană : “În anul în care Bartolo a decis să moară”, o inițiativă interculturală excepţională

0
690

    Sala “Acad. Dinu C.Giurescu” a Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman s-a dovedit neîncăpătoare săptămâna trecută, la lansarea volumului “În anul în care Bartolo a decis să moară”, autor Valentina Di Cesare, o carte tradusă exemplar în limba română de Carmen Teodora Făgețeanu, doctorand al Universități din Craiova, un redutabil italienist. Aceasta nu a fost prima carte a autoarei tradusă și lansată în România. În 2018, la Muzeul de Artă din Craiova, a avut loc lansare volumului “Marta, croitoreasa”, editat de asemenea la Editura Aius. Așadar, colaborarea literară a autoarei cu Editura Aius și Carmen Theo Făgețeanu a continuat prin traducerea celui de-al doilea roman,”L’anno che Bartolo decise di morile” Arkadia Editore, “In anul in care Bartolo a decis să moară”.

Ca și în cazul primului roman, prefața inedită este semnată de criticul Gabriel Nedelea, iar postfața de prof. univ. dr. Elena Pîrvu. Evenimentul cultural, de-a dreptul excepțional a fost moderat cu mult farmec de prof.univ.dr Nicolae Marinescu. Despre carte a vorbit și eseistul Petrișor Militaru, redactor-șef la revista Mozaicul.

 “Sunt cărţi care, prin anumite conjuncturi de lectură, ne activează în mod special memoria afectivă şi, pentru o vreme, participă la decopertarea imaginară a unor zone blurate ale realităţii, cărţi care vorbesc simplu despre anumite puteri ale literaturii şi despre efectele sale asupra cititorului. Marta, croitoreasa ne-a vorbit multora dintre noi despre construirea sinelui prin altruism într-un mod într-atât de personal că am aşteptat o nouă carte a ta, Valentina Di Cesare, ca pe vizita unui prieten apropiat, de o înţelepciune călduroasă, reconfortantă. (…) Cam aceleaşi sunt impresiile şi în privinţa romanului În anul în care Bartolo a decis să moară. Lucrurile însă s-au mai complicat din punct de vedere stilistic, deşi pare contradictoriu să mă exprim astfel, din moment ce schimbarea constă în trecerea de la acea naivitate asumată, despre care aminteam bunăoară, la un minimalism bine controlat, din nou excelent transpus în limba română de Carmen Făgeţeanu. Maturizarea formulei narative provine, fără doar şi poate, şi din acutizarea problemelor morale pe care ni le ridici, care, intrate în acest stadiu, necesitau expresii mai tăioase, fără volute, fără concesii. În limba română, o astfel de abordare este greu să devină convingătoare, însă traducătoarea a găsit din nou ritmul şi timbrul care cuprind şi exprimă, chiar şi în această manieră minimalistă, o anumită intimitate ce face posibil apelul la empatie pe care ni-l trimiţi” : Gabriel Nedelea.

Valentina di Cesare este scriitor, ziarist cultural și director artistic al “Festival delle Narazioni” din Sulmona. Colaborează, printre altele, cu “Succede oggi” și “La citta’”. Este originară din Castel di Ieri, provincia L’Aquila.

Prof. univ. dr. Elena Pîrvu :

“În acest roman, Valentina di Cesare ne vorbește despre precaritatea relațiilor, despre sfârșitul iluzilor, despre individualism, despre incapacitatea de a înțelege problemele celor de lângă noi și de a-l asculta pe cel care strigă de durere. Protagonistul romanului, Bartolo, un bărbat de vârstă medie, trăiește în acest mic oraș, unde este bun, empatic, are grupul său de prieteni, pe care îi cunoaște din copilărie, și este întotdeauna prezent în viața acestora…”

Prof. Nicolae Marinescu, directorul Editurii Aius :