Pesta porcină africană, la mică distanţă de România

0
48

andrei-butaru dsv pesta 1 pestaAutoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ne atenţionează asupra riscului de Pestă porcină africană, ajunsă acum la graniţa de nord-est a ţării. Cele mai îngrijorătoare cazuri sunt confirmate pe teritoriul Republicii Moldova, focarele fiind situate la o distanţă de aproximativ 20 km de judeţul Botoşani. DSVSA Dolj, prin specialiştii săi, a luat măsurile necesare unei bune informări şi recomandă respectarea cu stricteţe a procedurilor în caz de apariţie a focarelor.

Pesta porcină africană (PPA) nu este periculoasă pentru om, dar produce pagube economice uriaşe crescătorilor de porcine. Boala afectează porcii mistreţi şi porcii domestici, indiferent de rasă, vârstă şi sex. Pesta porcina africană are o perioadă de incubaţie de 3-15 zile, în mod obişnuit, sau de 3-4 zile în forma sa acută. Boala poate avea diferite forme de evoluţie: supraacută, acută, subacută şi cronică. Rata de mortalitate a bolii este deseori de 100% în cazul porcinelor domestice. Virusul pestei porcine africane se transmite prin contact direct între animale sau indirect, prin hrănirea animalelor cu resturi alimentare care conţin carne sau produse secundare, ce provin de la animale infectate, căpuşe (Ornithodoros) care s-au hrănit din animale infectate sau chiar prin ustensile, haine şi furaje contaminate.

Regulile de biosecuritate trebuie respectate

Pentru a interveni cât mai rapid în eventualitatea notificării unor suspiciuni de pestă porcină africană (PPA), Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor DOLJ a luat mai multe măsuri. Astfel, deţine planul de contingenţă şi manualul operaţional pentru această boala; desfăşoară programe de instruire şi conştientizare a personalului şi a factorilor de decizie din cadrul DSVSA Dolj şi din teritoriu, referitoare la pesta porcină africană. DSVSA Dolj a distribuit pliante informative pentru popularizarea semnelor clinice ale bolii, ale măsurilor de biosecuritate la porcii domestici şi la mistreţi. Totodată, sunt organizate exerciţii de instruire, sub strictă coordonare a DSVSA Dolj.

  „La nivelul DSVSA Dolj, CSVA şi primăriile din judeţ sunt afişate pliante informative conţinând semnele clinice ale bolii, regulile de biosecuritate şi conduita pe care trebuie s-o aibă cetăţenii la cele mai mici semne de suspiciune ale bolii. Au fost notificate toate structurile implicate: Primării, CSVA-uri (medici veterinari de liberă practică), AJVPS Dolj, Direcţia Silvică Dolj, administratorii fondurilor de vânătoare în legătură cu regulile de biosecuritate care trebuie respectate în timpul partidelor de vânătoare”, a precizat dr. Andrei Butaru, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.

Trebuie anunţat în regim de urgenţă

  În legătură cu situaţia nefavorabilă a evoluţiei pestei porcine africane, având în vedere că profilaxia specifică nu este posibilă (inexistenţa unui vaccin), măsurile aplicate în cazul acestei boli se orientează spre instruirea tuturor factorilor-cheie implicaţi în creşterea şi comercializarea suinelor. „În caz de suspiciune, până la sosirea medicului veterinar: este interzisă sacrificarea suinelor bolnave, cât şi comercializarea lor; este interzisă aruncarea cadavrelor de animale; nu se vor hrăni porcii deţinuţi cu resturi alimentare. Se  va  anunţa, în regim de urgenţă, orice caz de îmbolnăvire şi/sau moarte a suinelor din exploataţie/gospodărie, la DSVSA Dolj, TelVERDE 0351806830;0351806832; telefon 0251428791, fax 0351806855, email office-dolj@ansvsa.ro. Este interzisă funcţionarea  târgurilor de animale neautorizate. Suinele deţinute în gospodăriile populaţiei se vor identifica obligatoriu; comercializarea suinelor vii este  supusă controlului sanitar-veterinar şi certificării de către medicul veterinar de liberă practică”, a mai afirmat dr. Andrei Butaru.

Au fost demarate acţiuni de control oficial privind respectarea măsurilor de biosecuritate în exploataţiile comerciale de suine şi a modului de gestionare de către  primării a deşeurilor de origine animală (cadavre animale) rezultate în gospodăriile populaţiei (existenţa contractelor de ecarisare a teritoriului între primării cu unităţi de incinerare).

La a doua apariţie în Europa

  Boala a fost reintrodusă în Europa, în anul 2007, când deşeurile alimentare – infectate – provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De aici, boala s-a răspândit rapid în restul Caucazului şi în Federaţia Rusă, ajungând chiar pe teritoriul UE. Boala a fost descoperită pentru prima dată în Kenya, o ţară situată în est-centrul Africii. Prima apariţie pe teritoriul Europei este din anul 1957, la Lisabona, când deşeurile alimentare provenite de pe avioane au fost folosite pentru hrănirea unor porcine din zona aeroportului din oraş. Boala a fost activă în Europa timp de mai multe decenii, fiind raportate cazuri în Spania şi Portugalia, până la eradicarea sa, la începutul anilor 1990. Ultima zona în care boala este endemica este insula Sardinia.

Una dintre problemele legate de depistarea bolii este că nu există un semn specific, care să indice prezenţa ei – chiar şi mortalitatea ridicată a animalelor reprezintă doar un indiciu că e vorba de pestă porcină clasică sau africană.